Sat, resedinta de comuna, in Judetul Ilfov; localitate turistica, 3800loc.; situat pe malul lacului cu acelasi nume, in Campia Vlasiei, 100m alt.
Manastirea Snagov
Pus in evidenta de vestigii arheologice ca asezare geto-dacica in sec. II-I a.Cr., apoi ca asezare bine dezvoltata in sec. X-XIII, atestat documentar sub numele de Dobrosesti in anul 1482, satul Snagov s-a dezvoltat ca asezare agricola si, mai tarziu, ca un centru de recreere si agrement, functie legata de existenta lacului Snagov si a intinselor paduri din jurul sau. Cunoscuta in trecut si ca asezare piscicola, astazi localitatea este angajata in activitati agricole (cereale si plante tehnice, legume, cresterea animalelor), industriale (textile, tricotaje, confectii metalice) si turistice. Satul Snagov, renumit prin stilul arhitectonic popular al locuintelor, a fost mult transformat in perioada postbelica, in partea sa centrala construindu- se blocuri cu mai multe nivele. Partea dinspre lac a satului dispune de vile moderne inconjurate de gradini de flori si pomi fructiferi ce se oglindesc in apele lacului, de case de odihna luxoase, de instalatii nautice ale unor cluburi sportive bucurestene (caci lacul Snagov este cel mai important centru al sporturilor nautice din tara, aici desfasurandu-se diverse concursuri nationale si internationale de canotaj).Arhitectura populara caracteristica Snagovului se regaseste in forma si ornamentatia caselor mai vechi. Intrarea in locuinta se face printr- un iesind in afara prispei, semnificand, se zice, ospitalitatea si bunavointa, incadrat de doi stalpi uniti prin traforaje fine cu aspect de dantela, iar deasupra este amplasat un fronton executat tot in trafor, ce are in partea sa de mijloc un arc de lemn. Stalpii prispei au, de asemenea, un capitel lucrat in traforaj. Complexul turistic Snagov ocupa partea nordica a Campiei Vlasiei, avand ca nucleu lacul Snagov, in jurul caruia se concentreaza masive forestiere, monumente istorice si de arhitectura, localitati pitoresti si numeroase amenajari si dotari.
Lacul Snagov, un tipic liman fluvial datorat Ialomitei (vezi raul Ialomita), se desfasoara pe o lungime de 16,5 km, cu latimi care cresc din amonte in aval, de la cateva zeci de metri, prezentand o forma de creanga din cauza micilor ramificatii, numite local cozi, ale vaiugilor ce conflueaza cu lacul. Suprafata sa este de 512 ha, iar adancimea maxima de 9m (cel mai adanc lac din Campia Romana). O suprafata de 180ha din lac a fost declarata rezervatie, pentru protejarea unor specii de fauna si flora care se dezvolta aici: Aldrovandia vesiculosa - un relict tertiar foarte rar in tara noastra, Nelumbo nucifera (nufarul indian), aclimatizat in zona, precum si nuferi albi (Nymphaea alba) si galbeni (Nuphar luteum), bradisor (Myriophyllum verticillatum); din domeniul faunei piscicole se remarca doua specii de guvizi, iar din cel faunistic doua relicte ponto- caspice (Dreissena si Calcarburnus). Pe malurile lacului au fost amenajate mai multe debarcadere, stranduri, popasuri, restaurante, terenuri de sport etc.