Arhive zid - Revista EduSoft

Cetatea Râşnov

Judeţul Braşov se mândreşte în sudul oraşului Râşnov cu vechea Cetate Ţărănească, parte a sistemului transilvănean de apărare, constructorii având ca ocupaţie principală îndeletnicirile agricole. De altfel, este unul dintre cele mai bine conservate asambluri fortificate din această zonă.

Cetatea Râşnov, având o poziţie strategică, avea rolul de a controla accesul în Transilvania dinspre Valea cu acelaşi nume. Râşnovul a suferit, mai ales în secolul al XIII-lea, o grea încercare în urma invaziei tătarilor, momentul în care ţara Bârsei a fost pustiită. Prin urmare, localnicii au decis să ridice pe dealul calcaros al oraşului o cetate de refugiu şi apărare, fiind singura modalitate de supravieţuire a oamenilor de pe aceste meleaguri supuse loviturilor istoriei.

Poziţionată pe un deal stâncos, cetatea este împrejmuită de păduri, lăsând o cale de acces doar în partea de est. Prima atestare documentară despre această cetăţuie fortificată datează din anul 1335, când, din cauza unei năvaliri a tătarilor în Ţara Bârsei, ţinutul este pustiit, cu excepţia acestei cetăţi, ale cărei ziduri, intens fortificate, au rezistat atacurilor duşmane.

Continuă să citești Cetatea Râşnov

Cetatea Prejmer

Sursa: www.ici.ro

Biserica fortificată din comuna Prejmer, judeţul Braşov îşi înalţă triumfătoare zidurile începând cu anul 1218 datorită Ordinului Cavalerilor Teutoni. Acest impunător edificiu evanghelic este construit pe baza unei vechi bazilici romane, ansamblul său, format din biserică, incinta fortificată, un drum de apărare, două turnuri, două bastioane şi un turn de poartă a fost declarat în anul 1999 monument istoric important al ţării noastre.

Primind drepturi asupra acestui teritoriu, cavalerii teutoni ridică lăcaşul de cult în stilul gotic burgund introdus de cistercieni la Cârța. Precum majoritatea monumentelor din Transilvania, şi Cetatea Prejmer a fost supusă anumitor intervenţii, însă lucrările de restaurare, desfăşurate în perioada anilor 1960-1970 de către Direcţia Monumentelor, au încercat să-i conserve forma iniţială. De altfel, aceasta reprezintă cea mai bine păstrată şi puternică cetate medievală din Europa răsăriteană. Continuă să citești Cetatea Prejmer

Biserica Codlea

Începând cu secolul al XIII-lea, în orizontul spiritualitaţii evanghelice se profilează un nou lăcaş de cult, împrejmuit de fortificaţii, ceea ce-i conferă un loc de onoare pe lista monumentelor istorice ale ţării noastre, începând cu anul 2010.

Atestată documentar din anul 1265, Cetatea bisericească Codlea este plasată la intersecţia a două străzi din piaţa localităţii. Aceasta păstrează portatul de V de la o biserică din secolul al XIII-lea, cercetările arheologice nereuşind să elucideze dacă aceasta a fost construită în formă de bazilică sau de biserică sală.

Portalul, cu trei retrageri succesive şi arc pericentru, prezintă pereţi formaţi din colonete, cărora le-au fost ataşate o friză de capiteluri cu decorație de palmete și figurine umane. Secolul al XV-lea a constituit momentul în care biserica de tip romanic a fost convertită într-una de tip sală, gotică. Corul prezintă o absidă şi o boltă în leagăn cu penetrații, cu nervuri de cărămidă, aşezate în formă de plasă, ce pleacă de la console cu un colorit diversificat. Un element de valoare al edificiului este adăugat în secolul al XVIII-lea, şi anume tavanul din sala bisericii, pe suprafaţa căruia pot fi identificate 252 de panouri pictate. Continuă să citești Biserica Codlea

Cetatea Hărman

La 10 kilometri in estul Braşovului se contureaza locul denumit în limba latină si în dialectul săsesc Muntele Mierii. Un suflu legendar se abate peste aceste meleaguri, spunând că odihinioară aici se aflau o multitudine de prisăci de albine, de unde localncii produceau o mare cantitate de miere, aliment foarte valoros în perioada de schimb din Evul Mediu.

Cetatea Hărmanului este atestată în această zonă de la 21 martie 1240, aşadar, la o diferenţă de 15 ani de la alungarea Cavalerilor Teutoni din aceste teritorii.

De altfel, într-un document redactat la acea perioadă, regele maghiar Béla al IV-lea preciza: am hotărât să dăruim sfântului și venerabilului convent al mănăstirii cistercienilor, ca ajutor pentru cheltuielile sale, ce se vor face în fiecare an pentru folosul obștesc, al capitulului întregului ordin, unele biserici din Bârsa în părțile Transilvaniei, și anume cetatea Feldioara, Sînpetru, Hărman și Prejmer cu toate veniturile, drepturile și cele ce țin de ele. Prin urmare, cistercienii au consolidat biserica, urmând ca după 200 de ani să fie construită şi fortificaţia ce o împrejmuieşte. Continuă să citești Cetatea Hărman

Biserica Biertan

Atestat documentar pentru prima oară în anul 1224, Biertanul se înacadrează în rândul primelor aşezări germanice din Ardeal. În anul 1397, localitatea este atestată ca cetate, dând naştere în centrul său, între anii 1490 și 1520, unui maiestuos centru arhitectural medieval, alcătuit dintr-o faimoasă biserică înconjurată de fortificaţii.
Biserica Biertan este consolidată în stil gotic, fiind totodată ultima din regiunea Transilvaniei ridicată conform acestui tip arhitectural. Edificiul monumental se profilează sub forma unei clădiri de mari dimensiuni, având trei hale de înălţimi egale. Accesul în biserică se poate realiza prin intermediul a trei porţi, plasate în partea de vest, de nord, respectiv de sud.

Ceea ce conferă renume acestui important lăcaş evanghelic şi-i sporeşte deopotrivă măreţia constă în splendidul altar poliptic, ce cuprinde 28 de picturi, devenind astfel cel mai mare din întreaga ţară. Amvonul este sculptat în piatră în anul 1500 de către meșterului Ulrich din Brașov, operă ce vădeşte o intensă influenţă sud-germană. Pe lângă acestea, deosebite se dovedesc a fi şi stranele de cor, pe care George Oprescu le descrie astfel: Mobilierul este de speță rară și foarte valoros. Stalurile, adică stranele din cor, de la începutul secolului al XIV-lea, sunt decorate cu benzi de ornamente gotice… Este decorația ce o întâlnim pe mobilele de acest fel din Germania și Elveția, cu nimic inferioare acestora, așa încât putem zice că la Biertan se găsesc strane, lucrate la noi, de tâmplari ardeleni, care ar putea figura în orice mare muzeu de artă aplicată. Continuă să citești Biserica Biertan