Arhive traditii - Revista EduSoft

Sărbătorile de Paște – tradiții pentru trup și suflet

Sărbătoarea de Paște este cea mai mare sărbătoare a românilor creștini. În cadrul acestei sărbători sfinte, oamenii laudă Învierea lui Hristos. Sărbătoarea Învierii își are etimologia în cuvântul ebraic pesah care înseamnă trecere. Trecerea lui Iisus Hristos din moarte în nemurire, și după al cărui model creștinii cred că vor învia la următoarea venire a lui Hristos.

Această sărbătoare implică un set de obiceiuri și tradiții care individualizează și crează un specific în calendarul românilor. Pregătirile pascale inițiază obiceiuri încă de la lăsatul secului, dar în rândurile de mai jos vom vorbi exclusiv despre obiceiurile la români care au loc în pragul Învierii și după.

Continuă să citești Sărbătorile de Paște – tradiții pentru trup și suflet

Mâţişorii – Otilia Cazimir

A ieşit răchita-n drum.
Ce-o mai fi şi asta, oare,
Că-i din cap până-n picioare
Numai motocei de scrum?…

Cu mlădiţele plecate,
Stă pe loc şi se socoate:
S-ar întoarce – nu mai poate,
S-ar ascunde –
N-are unde!

I-e ruşine de copii,
Ca din mugurii-aurii
I-au ieşit, în loc de flori…
Mâţişori!

Sărbătoarea Anului Nou – tradiții din toată lumea

Sărbătoarea Anului Nou are loc pe data de 1 Ianuarie a fiecărui an. În România ajunul Anului Nou este plin de tradiții care au loc înainte și după de miezul nopții, chiar și în prima zi a Anului Nou.

Țara noastră are tradiții de Anul Nou transmise de la o generație la alta pentru toate vârstele, de la mic la mare. Vorbim aici despre mersul cu plugușorul, sorcova. Majoritatea acestor obiceiuri este de a transmite oamenilor un an nou îmbelșugat, fericit, plini de împliniri.

Noi suntem oamenii care au crescut învățând și promovând aceste obiceiuri. Oare alte popoare ce tradiții împărtășesc de Anul Nou? Oare ce obiceiuri și credințe promovează ei în această sărbătoare?

În Scoţia, Anul Nou se mai numește și „Hogmanay”, iar în noaptea dinspre Anul Nou, în unele regiuni, oamenii aprind suluri de smoală, pe care le lasă ulterior să se rostogolească pe străzi. Astfel, poporul scoțian crede că anul vechi este ars şi celui nou îi este permis să vină. Scoţienii cred că prima persoană care va intra în casă de Anul Nou va aduce sau noroc sau ghinion. Dacă un bărbat brunet care aduce un dar va intra primul în casă, se crede că acela va fi un an norocos.

Continuă să citești Sărbătoarea Anului Nou – tradiții din toată lumea

Sărbătoarea Crăciunului și colindele – esența divină

Crăciunul…perioada în care lumea începe să forfote de bucurie, entuziasm, perioada în care lumea e cuprinsă de magia sărbătorilor de iarnă unde cu toții pregătesc mâncarea tradițională după care îți lasă gura apă, curățenia înainte de sărbători bineînțeles, petrecerile de sărbători, bradul și alte tradiții, dar despre bucuria din roșul obrajilor de pe fețele colindătorilor?

Sau despre fericirea din ochii familiei care te întâmpină înapoi acasă? Fericirea din ochii copiilor care primesc cadouri? Sau voioșia cu care colindătorii cântă neîncetat Nașterea Domnului? Sau mirosul îmbietor de cozonac făcut de bunica, ori vinul fiert cu scorțișoară. Da, magia Crăciunului ne cuprinde pe toți de la mic la mare.

Continuă să citești Sărbătoarea Crăciunului și colindele – esența divină

,,Scrieri și semne” – începuturile grafiei pe plaiurile mioritice

Pe data de 16 decembrie 2015 a avut loc, în incinta Complexului Muzeal ,,Iulian Antonesc”, un vernisaj care a încheiat frumos seria de evenimente găzduite de acest muzeu în anul 2015. La vernisajul „Scrieri și semne” au participat oameni de cultură, jurnaliști dar și reprezentanți ai muzeului.

Evenimentul, desfășurat în cadrul Secției de Enografie, a fost concentrat în două direcții, care în esență converg spre același aspect: omul de odinioară.

În prima parte a fost prezentată editarea unui calendar pentru anul 2016. Un calendar puțin mai mult diferit față de cele pe care le cunoaștem. Tipăritura, ce are ca drept temă, nunta sătească, cuprinde răspunsurile învățătorilor din localitățile Nadisa, Brusturoasa și Dofteana la chestionarul lui Hașdeu. Obiceiurile nunții, dar și anumite drepturi și obligații ale bărbaților și femeilor datează din anul 1882.

Este un calendar în care fiecărei luni îi corespunde o întrebare și, respectiv, un răspuns. Acest crochiu însumează tradițiile de dinainte, din timpul și de după sfânta nuntă. Continuă să citești ,,Scrieri și semne” – începuturile grafiei pe plaiurile mioritice

Tradiții vechi și noi în perioada de dinaintea Crăciunului

Imaginația poporului român s-a manifestat în întreaga splendoare încă din timpuri îndepărtate. Fiecare sărbătoare creștinească sau eveniment din timpul anului, au întărâtat imaginația colectivă, din gândirea comunității rurale, născându-se o paletă diversificată de tradiții ce însoțesc și astăzi sărbătorile calendaristice.

De departe momentul cu cele mai complexe și ancestrale obiceiuri este Nașterea Mântuitorului Iisus Hristos sau Crăciunul. Cum veșnicia s-a născut la sat, iată o serie de obiceiuri care te îmbie în atmosfera de sărbătoare.

Cum pentru orice eveniment este necesar un interval de timp pentru pregătirile care se impun, românii vin în întâmpinare marelui Praznic Împărătesc cu o perioadă de purificare a trupului și a sufletului, ce durează 40 de zile. Timp în care ușile noastre sunt larg deschise pentru a putea intra cei trei bravi Moși, care an de an obișnuiesc să ne treacă pragul casei sau să se furișeze pe coșul șemineului. Continuă să citești Tradiții vechi și noi în perioada de dinaintea Crăciunului

Prăjești – o conservare a tradițiilor locale

Fiecare dintre noi, indiferent de castitatea sufletului pe care îl avem, detestăm din toată inima un anumit aspect al vieții. Personal, dispețuiesc rutina în care ne complacem fiecare dintre noi. Detest activitățile monotone pe care societetea ne ,,obligă” să le desfășurăm zi de zi.

Într-o astfel de stare eram zilele trecute, când, în timp ce ochii îmi erau pieriți în pixelii monitorului, monotonia mi-a fost alungată de un apel telefonic care mă anunța că în doar 10 minute voi merge împreună cu prietena mea, Elena, într-o vizită în comuna Prăjești. Gândul că voi părăsi cei patru pereți în care mă izolasem îmi sălta inima de fericire, iar la auzul că voi ajunge pe meleagurile Tutovei nu-mi mai puteam ține locului fericirea și entuziasmul. Continuă să citești Prăjești – o conservare a tradițiilor locale

Festivalul creației artistice din Fălești – prilej de bucurie pentru suflet

Duminică, început sfios de aprilie… Soarele se ivește de după un deal, cu veșnica lui căldură. Căldura lui ne umple sufletele, o briză răcoroasă de primăvară ne mângâie tâmplele și o boare de miresme ne împrospătează fețele. Parfum de flori de cireș se revarsă peste sufletele noastre, iar în orașul Fălești, în incinta Liceului Teoretic Mihai Eminescu începe ediția a XVI-a a Festivalului creației artistice. Continuă să citești Festivalul creației artistice din Fălești – prilej de bucurie pentru suflet