Piaţa Unirii, situată în centrul municipiului Timişoara, constituie un punct de referinţă în vechea cetate a oraşului, întinzându-se pe o suprafaţă de 150 x 110 m. Aceasta reprezintă cea mai veche piaţă a urbei amenajată într-un excelent stil baroc, dobândind denumirea actuală în cinstea trupelor române care au intrat în Timişoara la 3 august 1919 şi au instaurat administraţia românească. Definitivând în această manieră unirea Banatului cu România, data a devenit, de altfel, ziua oficială a oraşului.
În decursul timpului, aceasta a purtat şi alte denumiri, precum Hauptplatz(Piața Principală), Domplatz (Piața Domului) și Piața Losonczy – în onoarea comitelui Stefan Losonczy, ucis de turci la 1552, când aceştia cuceresc cetatea. După 1717, când armatele austriece au cucerit cetatea din mâna turcilor, ea a dobândit forma actuală, funcţionând o lungă perioadă de timp ca piaţă comercială.
Dintre semnificativele obiective turistice ce se impun în perimetrul acestei pieţe, o notă dominantă o deţine Domul romano-catolic, a cărui proces de construcţie s-a derulat de-a lungul a zeci de ani (1736-1774). Arhitectul acestei impozante clădiri a fost Joseph Emanuel Fischer von Erlach, fiul lui Johann Bernhard Fischer von Erlach, ambii fiind reprezentanţi de seamă ai barocului vienez. Mai mult, viziunea artistică a arhitectului Fischer von Erlach tatăl a stat la baza constituirii unui mare număr de palate din Viena. Continuă să citești Piaţa Unirii din Timişoara
Cu ochii spre soarele de foc a lui august, am încercat astăzi să mă ascund de el la umbra amintirilor. Am fugit înapoi în februarie, în răcoarea din vestul țării, bătută de vântul și ploile timișorene. M-am întors în Timișoara, în orașul curcubeului, cum îmi place mie să îl alint.
Povestea dintre mine și Timișoara a început în februarie, odată ce s-a legalizat călătoria gratuită cu trenul în întreaga Românie pentru studenți. Mi-am dorit să fiu studentă la Timișoara. Și dacă această dorință nu s-a îndeplinit, m-am urcat hotărâtă în tren și am pornit spre îndeplinirea visului de a vedea și admira, cel puțin, acest oraș. Douăzeci și ceva de ore am făcut până la Gara de Nord din Timișoara. Aceste ore de călătorie mi s-au părut două decenii atunci. Acum, însă, aș călători cu trenul și două secole, doar pentru a ajunge din nou să-mi zbânțui picioarele pe străzile acestui oraș.
În aceste zile de călătorie, februarie își juca festa în vestul țării. Ghioceii se zvârcoleau sub pământul ud de ploaie, iar norii cenușii au uitat să mai ningă. Îmbodolită cu căciulă și mănuși, cu speranța de a nu mă ține frigul în casă, am ieșit să fac cunoștință cu Timișoara. Și, cum mă așteptam, m-am îndrăgostit de ea la prima vedere. Timp de 3 zile, Timișoara a reușit să îmi disvirgineze dorința de a mă plimba impresionată pe străzile ei. În tot acest timp, în care orașul mă cucerea, deja nu mă simțeam o străină printre străini, ci mă visam romantică, pierdută printre clădiri și culori.
Ne-am dat întâlnire în Centrul Vechi, seara târziu. Cerul ploios a făcut lumina zilei să ardă la lumânare. Totuși ceața nu m-a fugărit înapoi, spre casă. Mi-am potolit foamea cu un covrigel Petru și m-am lăsat împinsă înainte spre sunetul viorii nostalgice și plină de dor. Întreg centrul Vechi l-am mers tăcută, fără a pune întrebări despre locuri și clădiri. Ochii îmi mângâiau liniștea sufletului, iar pașii mi se încâlceau curioși pe busola centrului. Și s-au oprit cuminți în fața Catedralei Mitropolitane, Sfinții Trei Ierarhi, lăsându-mi ochii să se roage. În următoarea zi, m-am întors din nou în centrul orașului. Ziua e și mai frumoasă Timișoara! Poți să îi vezi noblețea în cele trei piețe ca din povești.
Piața LibertățiiCatedrala Ortodoxă
Piața Unirii, fosta Piața a Domului, este un curcubeu pentru zilele ploioase ale orașului. Istoria Timișoarei s-a păstrat în culorile caselor canonicilor și ale palatelor. Barocul urban al pieții te îmbracă într-o rochie de baroneasă și te lasă cuceritoare în trecutul medieval timișorean. În această Piață, timpul își pune pauză. Cana o umpli cu cafea și-ți tolănești gândurile în vise.
Domul romano-catolicCase în stil baroc
Piața Libertății îmi place să o numesc Piața Roșie a Libertății. Aici dragostea iese la paradă și dansează în cercurile roșii, sub melodiile instrumentelor Facultății de Muzică și Teatru. Atunci când treci prin ea, băncile stau în umbră și goale. Nu ai dorința să stai jos într-o piață în care libertatea a fost obținută prin sânge și îngenuncheri.
Piața Roșie a Libertății
Libertatea Timișoarei a fost proclamată prima în întreaga Românie. Arta și întreaga cultură au devenit libere și-au fost cântate în Piața Operei. Astăzi, această piață este denumită Piața Victoriei, care păstrează gustul dulce al libertății pe scenele teatrelor și-n ferestrele deschise ale palatelor de pe cele două promenade. În stânga sau în dreapta, în dreapta sau în stânga, sau, pur și simplu, numai înainte, oamenii făceau schimb de artă: de muzică, de poezie, de iubire. Și uiți de noțiunea timpului. Ceasul din piață fiind doar de decor, în jurul căruia păsările zboară libere.
Piața VictorieiCeasul din Piața Victoriei
Nu a fost nevoie să petrec mult timp în Timișoara să-mi dau seama că dorința mea a fost bine venită pentru sufletul meu. Aici am lăsat o parte din gândurile, visele și libertatea mea. Aici mi se îndreaptă dorul.
România este situată în Sud-Estul Europei Centrale, la nord de Peninsula Balcanică, în bazinul Dunării de Jos. Are ieșirea la Marea Neagra și se învecinează la nord-vest cu Ungaria, la est cu Ucraina, Republica Moldova și Marea Neagra, la sud cu Bulgaria, la sud și sud-vest cu Serbia, iar la nord cu Ucraina.
Judeţele României
Suprafața României este de 238.391 kmp, ocupând poziția 12 în Europa.
Vârsta geologică este aceeaşi cu cea a continentului, aproximativ 550 milioane ani.
Relief: Suprafaţa muntoasă 31%, dealuri şi platouri 33%, câmpii 36%.
Bazin hidrografic: (vezi Hidrografia Romaniei!) Fluviul Dunarea în sudul țării, cu o lungime de 1.075 km (din totalul de 2.850 km de la izvoare până la vărsarea în Marea Neagră).
Râuri: Mureş, Olt, Prut, Siret, Ialomiţa, Someş, Argeş, Jiu, Râul Buzău, Râul Bistriţa.
Lacuri: Aproximativ 2.300 de lacuri (2.650 km2). Cele mai cunoscute sunt: lacul Razelm (415 km pătraţi), Sinoe (171 km pătraţi), Brateş (21 km pătraţi), Tasăul (20 km pătraţi), Techirghiol (12 km pătraţi), Snagov (5,8 km pătraţi).
Climatul este temperat-continental, cu influenţă oceanică din vest, mediteraneană din sud-vest, excesiv continentală din nord-est. Temperatura medie anuală este de aproximativ 8 grade Celsius în nordul ţării şi 11 grade Celsius în sud. Nivelul mediu al precipitaţiilor nu depăşeşte anual 700 mm.
Timișoara – Mica Vienă, Orașul premierelor sau Orașul parcurilor, este reședința și cel mai mare oraș al județului Timiș din regiunea istorică Banat, situată în vestul României.
Al treilea oraș din țară ca populație, și unul din cele mai dezvoltate, Timișoara excelează din toate punctele de vedere. Inițial sub dominație avară, iar ulterior dominație maghiară și romană, orașul acesta e dovada vie a faptului că lucrurile mărețe nu pot fi realizate la singular.
Fiind o atracție atât pentru turiști cât și pentru localnici orașul Timișoara prezintă o diversitate culturală vastă, fiind reprezentată de cea germană, maghiară și sârbă. Spectacolele consacrate, festivalurile devenite deja tradiție, parcurile iconice și locurile de recreere și agrement translatează identitatea orașului dintr-una exclusiv revoluționară într-una demnă de o Capitală Culturală Europeană. Mica Vienă își onorează reputația prin numeroase și vaste activități culturale, stil de viață cosmopolit, libertate în gândire, societate civilizată.
Vă înștiințăm că anul acesta conferința SMART 2016 va avea loc în Timișoara. Evenimentul se va desfășura în perioada 17-20 noiembrie.
Înscrierea și depunerea rezumatelor lucrărilor se poate face până la data de 1 noiembrie 2016 (lucrările finale vor putea fi trimise după conferință, până la data de 15 decembrie 2016).
Organizatorii evenimentului au stabilit un program interesant pentru conferința de anul acesta.
În data de 17 noiembrie, participanții vor fi întâmpinați în cadrul evenimentului, după care în data de 18 conferința va continua cu discursuri de deschidere, în cadrul cărora vor lua cuvântul diferite personalități din domeniul utilizării social media în educație. Apoi va urma prezentarea lucrărilor participanților.
Prezentarea lucrărilor va continua și în data de 19 noiembrie. Tot în aceeași seară va avea loc și cina festivă.
Conferința se va încheia în data de 20 noiembrie, cu activități sociale.
Informații generale
Smart 2016 – Metode stiințifice în cercetare academică și predare este o conferință internațională care reunește specialiști în Social Media, Educație, Informatică, Neuroștiințe, Stiinte Cognitive, pentru a crea un mediu propice dezbaterilor referitoare la utilizarea noilor tehnologii și cele mai creative strategii în cercetare, în învățământul superior și în alte domenii.
Acronimul SMART a fost, de asemenea, utilizat în edițiile anterioare ale conferinței (Bacău – 2013, Timișoara – 2014 și Voroneț (Gura Humorului) – 2015), când tema abordată a fost „Social Media în mediul academic: Cercetare și predare”. Edițiile anterioare ale conferinței SMART s-au axat pe înțelegerea modului în care Social Media poate influența pozitiv procesul de învățare sau cercetăre academică. Mai mult decât atât, a fost subliniat rolul prin care Web 2.0 poate ajuta în sferele de activitate civilă / socială / politică.
Începând cu 2016, SMART își extinde, de asemenea, domeniile de interes pentru cercetarea recentă în educație, fie ea conectată la Social Media sau nu. Beneficiind de experiența în editarea și coordonarea jurnalului academic BRAIN – Broad Research in Artificial Intelligence and Neuroscience (rom. CREIER – Cercetări Ample în Inteligența Artificială și Neuroștiințe) (indexat în Web of Science), am considerat că abordarea unor subiecte legate de Inteligența Artificială, Neuroștiințe sau Științe cognitive este, de asemenea, utilă pentru conferință.
În cadrul conferinței vor fi abordate subiecte de discuție precum:
Social Media pentru Cercetare și Dezvoltare Profesională
Resurse educaționale deschise și Cursuri Online
Puterea politică a Social Media
Rețelele sociale și revolte, proteste si revoluții
Social Media ca instrument pentru publicitate, afaceri etc.
Instrumente de Inteligență Artificială pentru Educație
Sisteme inteligente pentru E-learning
Cercetarea în Neuroștiințe și viitorul educației
Rolul Științelor Cognitive în Educație
Psihologie, Psiholingvistică și Educație
Cercetări recente în Inteligență Artificială, Științe Cognitive, Neuroștiințe.
Taxe:
Taxă de participare: 50 euro/persoană
Publicare și indexare în Web of Science: 50 euro/lucrare științifică
Înscriere:
Înscrierea se poate face până la data de 1 Noiembrie 2016.
Fiecare participant trebuie să completeze fișa de înscriere și să o trimită prin poșta electronică, împreună cu rezumatul lucrării la adresa smart2016@edusoft.ro
Lucrările finale trebuie trebuie trimise după conferință (până la data de 15 decembrie 2016)
Ana Adi, Universitatea Bournemouth, Marea Britanie
Bogdan Pătruț, Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași, România
Charlotte Holland, Universitatea din Dublin, Irlanda
Carmen Holotescu, Universitatea Ioan Slavici din Timișoara, România
Diana Andone, Universitatea Politehnică din Timișoara, România
Gabriela Grosseck, Universitatea de Vest din Timișoara, România
Ilona Buchem, Universitatea Beuth de Științe Aplicate din Berlin.
Ilya Levin, Universitatea Tel-Aviv din Israel
Jonathan Bishop, Universitatea Swansea, Marea Britanie
Luciana Duranti, Universitatea din Columbia Britanică din Vancouver, Canada.
Mar Camacho, Universitatea Rovira i Virgili din Tarragona-Catalonia, Spania
Martin Ebner, Universitatea de Tehnologie din Graz, Austria
Mercedes Fisher, Colegiul Tehnic din zona Milwaukee.
Miikka Eriksson, Universitatea din Laponia, Finlanda
Narelle Lemon de la Universitatea RMIT din Melbourne, Australia
Monica Pătruț, Universitatea Vasile Alecsandri din Bacău, România
Olena Goroshko, Universitatea Tehnică Națională: Institutul de Politehnică Kharkiv, Ukraina.
Stefan-Trausan Matu, Universitatea Politehnică din București & Institutul de Cercetare pentru Inteligență Artificială “Mihai Drăgănescu”, Academia Română , România
Sandra Hofhues, Universitatea de Științe Aplicate din Hamburg, Germania
Sonia Pedro Sebastião, Universitatea Tehnică din Lisabona, Portugalia & Centrul de Administrație Publică, Portugalia
Vaclav Stetka, Universitatea Charles din Praga,, Republica Cehă
Valentina Marinescu, Universitatea din București, România
Comitetul de organizare:
Bogdan Pătruț, EduSoft & Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași, România
Diana Andone, Universitatea “Politehnică” dinTimișoara, România
Carmen Holotescu, Universitatea Ioan Slavici din Timișoara, România
Gabriela Grosseck, Universitatea de Vest din Timișoara, România
Atestat documentar pentru prima oară în anul 1224, Biertanul se înacadrează în rândul primelor aşezări germanice din Ardeal. În anul 1397, localitatea este atestată ca cetate, dând naştere în centrul său, între anii 1490 și 1520, unui maiestuos centru arhitectural medieval, alcătuit dintr-o faimoasă biserică înconjurată de fortificaţii. Biserica Biertan este consolidată în stil gotic, fiind totodată ultima din regiunea Transilvaniei ridicată conform acestui tip arhitectural. Edificiul monumental se profilează sub forma unei clădiri de mari dimensiuni, având trei hale de înălţimi egale. Citește mai departe aici…
Arhitecturi deosebite cu elemente specifice, cuprinzând detalii minuțioase, îi dau fiecărui loc unicitate. Pașii ne-au purtat și în satul Adjudeni (comuna Tămăşeni, judeţul Neamţ), cu localnici de frunte, ce-au făcut din satul lor un loc de oameni cu adevărat gospodari. unei comune de asemenea dimensiuni, ce cuprinde în jur de 1300 de familii cu locuințe una și una. Oameni uniți prin hărnicie, dar și prin credință, se bucură la Adjudeni de o adevărată minune. Cu adevărat împărăția lui Dumnezeu pare a fi coborât pe pământ în această somptuoasă biserică, ce sparge cerul cu înălțimea amețitoare a vârfurilor ei. Prin turnurile sale pare că-și trage de sus seva divinității, hrănindu-se cu har dumnezeiesc spre a domni etern în lumea oamenilor. Citește mai mult aici…
Cultura română are etosul ei propriu, generat de cadrul geografic şi istoric al evoluţiei sale. Curente aparţinând unor arii şi tradiţii culturale distincte s-au întrepătruns, simultan şi succesiv, în acest context. Singurii credincioşi creştini ortodocşi printre popoare latine şi singurulul popor latin în spaţiul ortodox estic, românii au păstrat în mod tenace rădăcinile lor romane şi au încercat din greu să o armonizeze cu ortodoxismul, pentru a transformă „insularitatea” etnică într-un dialog fecund cu celelalte culturi.
Piaţa Unirii, situată în centrul municipiului Timişoara, constituie un punct de referinţă în vechea cetate a oraşului, întinzându-se pe o suprafaţă de 150 x 110 m. Aceasta reprezintă cea mai veche piaţă a urbei amenajată într-un excelent stil baroc, dobândind denumirea actuală în cinstea trupelor române care au intrat în Timişoara la 3 august 1919 şi au instaurat administraţia românească. Definitivând în această manieră unirea Banatului cu România, data a devenit, de altfel, ziua oficială a oraşului.
