Ștefan Odobleja – precursorul ciberneticii

stefan_odoblejaIstoria nu stă pe gânduri și ne arată de fiecare dată câte minți luminate s-au născut pe meleagurile mioritice. Ne este dovedit faptul că statutul social nu este definitoriu pentru traiectoria pe care vrem să o urmăm. Deși, pentru societatea din prezent a te naște într-o familie modestă este un handicap destul de greu de ameliorat, iată că trecutul ne amintește că, prin determinare și sudoare, poți ieși la liman.

Dacă răsfoim biografiile oamenilor care au pus o piatră la dezvoltarea artei, a literaturii, a tehnologiei ș.a. vom constata că, de cele mai multe ori, oamenii care au scris o filă de istorie pentru națiunea română nu au făcut parte din pătura superioară a societății. Nu sărăcia te definește, ci munca pe care tu o depui într-o anumită direcție.

Zilele trecute aminteam de Norbert Wiener,  considerat părintele ciberneticii. Iată că acum ne întreptăm atenția spre un precursor al ciberneticii, un român care a venit cu primele teorii asupra ciberneticii înainte cu 10 ani faţă de Wiener. Este vorba despre Ștefan Odobleja (n. 13 octombrie 1902, Valea Izvorului, judeţul Mehedinți – d. 4 septembrie 1978). Continuă să citești Ștefan Odobleja – precursorul ciberneticii

A butona telefonul peste tot, înseamnă a pierde conexiunea cu realitatea

Telefonul mobilVrem sau nu vrem să recunoaștem, dar tehnologiile moderne au pus stăpânire pe acest secol și pe reprezentanții lui, adică noi toți.

Zi de zi, în drum spre facultate, în autobuz, la cinema, atunci când mergem să ne relaxăm într-un parc, telefoanele mobile, mai ales dacă avem norocul sau nenorocul să avem conexiune la internet, ne țin cu ochii țintă în ecran și cu degetele lipite de tastatură.

Da, telefoanele mobile sunt un ”accesoriu” pe care e musai să-l ai la îndemână. Căci, suntem zilnic solicitați de familie,  prieteni, de cineva de la muncă, însă până la urmă să ai un telefon mobil performant a devenit deja și un moft.

E bine să fim la curent cu ceea ce fac oamenii dragi nouă, să mergem pas la pas cu noutățile vremii, însă în ultima vreme se cam exagerează cu butonarea telefoanelor în orice loc și la orice oră.

Continuă să citești A butona telefonul peste tot, înseamnă a pierde conexiunea cu realitatea

Massive Open Online Course (MOOC)

computerMOOC reprezintă o revoluţie educaţională, desemnând un sistem de predare online, deja implementat de unele organizaţii non-profit şi cunoscut aproape în întreaga lume. Spre deosebire de sistemul online tradiţional, în care numărul utilizatorilor este limitat şi se percep anumite taxe, MOOC este adesea gratuit, putând integra o masă largă de participanţi.

Iniţiativa a dobândit o mare popularitate în anul 2011, când este lansat cursul Introducere în inteligenţa Artificială, susţinut de profesorii Sebastian Thrun și Peter Norvig ai Universităţii Stanford din SUA. Impresionant a fost faptul că peste 160 000 de studenți din 190 de țări au răspuns acestei noi acţiuni educative, astfel încât modul de predare şi învăţare propus este imediat asimilat de conştiinţa colectivă. Continuă să citești Massive Open Online Course (MOOC)

Timpuri noi – o capodoperă a lui Chaplin

„Timpuri noi” de Charlie Chaplin este un film de comedie produs și regizat de acesta în 1936, unul din cele mai bune filme din istoria cinematografiei americane. Se consideră a fi ultimul film mut și cel în care pentru prima și ultima oară personajul „Micul Vagabond1 a vorbit, prin cântec . Cu toate acestea, pe alocuri putem auzi fragmente de vorbire prin intermediul dispozitivelor audio. Se pare că anume prin acest joc de jumi-juma Chaplin a decis să se despartă de minunata lume a filmului mut. Dar despărțirea a ieșit genială.

În Timpuri noi Chaplin privește asupra industrializării și progresului tehnologic cu o doză de scepticism și neîncredere. Viața se dezvoltă într-un ritm atât de rapid încât nu mai ajută mecanismele omul, ci omul mecanismul. Se simte pericolul unei automatizări în masă care amenință societate să rămână  fără locuri de muncă.

Fiind unul dintre miile de angajați ale întreprinderilor industriale, lucrând asupra unui transportor mecanic și efectuând aceeași mișcare de rutină, care necesită o exactitate enormă, acesta la un moment dat suferă o cădere nervoasă. Nu este în stare să se oprească, iar mâinile lui continuă să se miște în ritmul cu care s-au deprins, cu singura diferență că acum ținta acestora devine orice obiect care seamăna cât de puțin cu o piuliță.
Continuă să citești Timpuri noi – o capodoperă a lui Chaplin