Arhive Tara Romaneasca - Revista EduSoft

Zona turistică a Făgăraşului

Cetatea Fagaras 2 — Cetatea Făgăraș – Sursa aici

Făgăraș este un municipiu în Județul Brașov, situat în depresiunea cu același nume, pe partea stângă a Oltului, la altitudinea de 430 m. Municipiul Făgăraș era populat la recensământul din 2011 de , 30.714 locuitori.

Veche așezare românească, atestată ca oraș în 1413, a fost în stăpânirea domnitorilor din Țara Românească până în 1452. Ca formațiune statală prefeudală, Voievodatul Făgăraș a fost constituit în sec. IX-X, fiind menționat în documente sub numele de Țara Făgărașului în sec. XIV si XVI. De asemenea, este menționat ca Terra Blachorum (Țara românilor) în 1222, iar ca Terra Făgăraș în 1372. În sec. XVI și XVII, orașul îndeplinește și funcția de scaun superior de judecată. Continuă să citești Zona turistică a Făgăraşului

Țara Românească (Valahia)

Ţara Românească (Ţara Rumânească, Valahia, Ungro-Vlahia, Wallachia, Valacchia etc.) este un stat feudal românesc, creat la începutul sec. XIV între Carpaţi, Dunăre, Siret şi Milcov.

Primul domn al Țării Româneşti a fost Basarab I, care, prin victoria de la Posada (1330) asupra regelui Ungariei, a consacrat independenţa ţării, consolidată în timpul lui Vadislav I (Vlaicu) şi desăvârşită odată cu domnia lui Mircea cel Bătrân (1386-1418), când Ţara Românească cunoaşte întinderea teritorială maximă. A două jumătate a sec. XIV şi sec. XV au fost marcate de eroicele lupte duse de Mircea cel Bătrân, Dan I, Vlad Ţepeş pentru apărarea independenţei ameninţate de expansiunea otomană.

La mijlocul sec. XVI, Ţara Românească a recunoscut suzeranitatea Imperiului Otoman, dar rămâne un stat autonom, în schimbul plăţii tributului. La sfârşitul secolului XVI, Mihai Viteazul (1593-1601) a reluat războiul antiotoman, obţinând un şir de victorii asupra turcilor, dintre care cea mai importantă la Călugăreni (1595), reuşind apoi (în 1600) să unească sub autoritatea lui cele trei ţări române (Ţara Românească, Transilvania, Moldova). Continuă să citești Țara Românească (Valahia)

Moldova (statul feudal)

Moldova poate desemna mai multe lucruri, printre care actualul stat Republica Moldova.

Moldova sub domnia lui Stefan cel Mare (1483, "Moldova (1483)-en" by Andrein - Own work. Licensed under CC BY-SA 3.0 via Wikimedia Commons. — Moldova sub domnia lui Stefan cel Mare (1483) „Moldova (1483)-en” by Andrein – Own work. Licensed under CC BY-SA 3.0 via Wikimedia Commons.

Dar aici ne vom referi la provincia istorică Moldova, adică la statul feudal românesc, creat la jumătatea sec. XIV pe cursul superior al Siretului, în NE Carpaţilor Orientali, având ca prim domn independent pe Bogdan I (1359-1365). În timpul domniei acestuia şi a urmaşilor săi, între care mai importanţi au fost Petru I (c. 1375-1391) şi Alexandru cel Bun (1400-1432), s-a desăvârşit unirea politică a formaţiunilor statale de pe teritoriul cuprins între Carpaţii Orientali, cursul inferior al Siretului, Dunăre, Marea Neagră şi Nistru.

Moldova a cunoscut o mare dezvoltare economică, politică şi culturală în timpul domniei lui Ştefan cel Mare (1457-1504), remarcabil comandant militar, care a condus cu măiestrie lupta împotriva Imperiului otoman. Continuă să citești Moldova (statul feudal)

Ianache Văcărescu

Enache sau Ianache Văcărescu (?-1714) a fost un mare dregător din timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu (1688-1714). A fost ucis de turci la Constantinopol, împreuna cu domnul şi fiii acestuia. Dregătorul provenea dintr-un neam de boieri munteni. În 1685, Ianache Văcărescu a ocupat funcția de postelnic în timpul domniei lui Şerban Cantacuzino, iar între anii 1688 şi 1690 a fost vătaf de copii de casă la curtea domnească.

Odată cu domnia lui Constantin Brâncoveanu a început ascensiunea pe scena vieții politice, întrucât domnitorul a avut încrederea de a-l însărcina cu diferite misiuni diplomatice. În timpul domniei lui Constantin Brâncovean, Ianache Văcărescu a fost „căpitan de lefegii” (1691-1694), agă (1695 – 1706), paharnic (1707 – 1710). Continuă să citești Ianache Văcărescu

Vlad Țepeș – o filă de istorie a neamului românesc

Vlad Țepeș (n. noiembrie/decembrie 1431 – d. decembrie 1476) a domnit în Țara Românească în anii 1448, 1456 – 1462 și 1476. Deși, Vlad Țepeș este recunoscut în lume ca fiind Contele Dracula, în realitate acesta a fost un om cât se poate de normal, însă cu o serie de calități care l-au clasat în rândul celor mai de temut domnitori din țările române.

S-a născut în cetatea Sighișoara din Transilvania într-o familie de rang înalt. Fiul lui Vlad Dracu a fost căsătorit de trei ori, căsătorii în urma cărora au rezultat cinci copii, o fată și patru băieți.

Domnia lui Vlad Țepeș a guvernat sub simbolul corectitudinii și al dreptății, de cele mai multe ori cele două principii de domnie erau instalate prin severitate și acte de o cruzime ce rar le-a fost dat dușmanilor să vadă. Spre exemplu, Țepeș obișnuia să-i pedepsească pe inamici trăgându-i în țeapă. Astfel, în timpul domniei, Vlad Țepeș a reușit să obțină temporar independența Țării Românești față de Imperiul Otoman. A fost catalogat de negustorii brașoveni, ca fiind dominat de o cruzime demonică. Și, totuși, de unde au izvorât aceste acte necruțătoare? Continuă să citești Vlad Țepeș – o filă de istorie a neamului românesc

Brăila – de la Radu Vodă, la secolul al XXI-lea

Brăila - Sursa aici — Brăila – Sursa aici

Prima atestare documentară a județului Brăila, datează din anul 1481, (cu vreo 7 decenii după prima mențiune a județului Bacău), când Ștefan cel Mare trimite o scrisoare destinată întregii pături sociale cu mențiunea ,,din tot ținutul Brăilei”.

Domnitorul Ștefan cel Mare întrebuința termenul de ținut, cu sensul de județ, care era deja implementat în limbă în Țara Românească. Înainte de menționarea domnitorului Moldovei, Brăila apare menționat într-o străveche descriere geografică, ce datează din anul 1350, Libro del conoscimiento și în câteva hărți catalane. Între 1538 și 1540, Brăila a fost ocupată de otomani, fiind numită până la încheierea războiului ruso-turc din 1828/1829 Ibrail. Continuă să citești Brăila – de la Radu Vodă, la secolul al XXI-lea

Basarab I Întemeietorul – Eroul Țării Românești

Fiul lui Radu Negru Vodă și Marghita, Basarab I fondatorul Țării Românești a domnit în perioada 1310 – 1352. Erou al istoriei noastre, menționat în multe legende, Basarab I a fost domnitorul care prin unificarea formațiunilor politice dintre Dunăre și Carpați a întemeiat Țara Românească.

Stăpân mai întâi pe ținutul Câmpulungului și Argesului, Basarab și-a extins treptat autoritatea asupra celorlalti feudați locali, procesul de constituire a statului încheindu-se în primul sfert al veacului al XIV-lea.

Întemeierea Țării Românești zădărnicea planurile regelui Ungariei de expansiune teritorială la sud de Carpați. Din această pricină, au izbucnit curând conflicte. La îndemnul nobililor, regele Carol Robert de Anjou a pornit o expediție în Țara Românească ca să îl alunge pe Basarab și să pună pe altcineva în locul lui.

Continuă să citești Basarab I Întemeietorul – Eroul Țării Românești

Bacău – orașul de la confluența Bistriței cu Siretul

Date generale

Municipiu în Moldova, reședința județului Bacău este situat la o altitudine de 165 m, în Lunca Siretului, la dreapta de Râul Bistrița (datorită căruia există o centrală hidroelectrică ce furnizează o parte din energia electrică a orașului), în apropiere de confluența cu Siretul. Denumit și orașul lui Bacovia, Bacăul număra la recensământul din 2011 144.307 de locuitori.

-Prefectura_Bacau — Prefectura Bacău – Foto: Nicoleta Tudor

Continuă să citești Bacău – orașul de la confluența Bistriței cu Siretul