Luna abia plecase la culcare, iar soarele strălucea încă somnoros, așa a început călătoria mea spre Muntele Ceahlău, care s-a dovedit a fi Aventura Vieții Mele. Am trăit atât de intens acea zi din viața mea, încât cu greu aș putea s-o compar cu o alta. A fost prea frumos, prea extrem și prea energizant.
Născută ca o idee nevinovată, această călătorie s-a transformat într-un episod dintr-un reality show de mare extremitate. Pornisem pe drumul necunoscutului pentru a descoperi mândrul, falnicul și arhicunoscutul Masiv Ceahlău, care, de altfel avea să ne testeze limitele, să ne antreneze spiritul de echipă și să ne bucure ochii cu peisaje rupte din raiul lui Dumnezeu.
Gândurile-mi zboară acum spre acele locuri, iar amintirile nu contenesc să-mi inunde sufletul. Mă iau fiorii când mă gândesc că, nefiind echipați corespunzător, am reușit să înfruntăm vitregiile muntelui și să ajunge acolo sus, lăsându-mi urmele pe creștetul lui alb și imposibil de cuprins cu ochii.
Oare m-am pomenit cu adevărat în paradis?
Muntele Ceahlău, ca un bun gospodar, ospitalier și generos, ne-a oferit în drumul nostru spre cucerirea vârfurilor sale masive, Vârful Ocolașul Mare (1907 m) și Toaca (1904 m), o mulțime de peisaje magnifice și diverse. Noi am savurat din plin peisajele pe care ni le-a deschis generos Vârful Toaca.
La poalele muntelui m-am pomenit cu o primăvară frumoasă, cu copaci înverziți. Aceștia, legănați ușor de un vânt blând, îmi șopteau mult noroc și curaj în aventura mea, de-aș fi știut ce aventură uimitoare mi se pregătește. M-aș fi gândit oare că, cu o asemenea întâmpinare, o să am parte și de momente de grea încercare? Nicidecum.
Continuă să citești Aventura extraordinară de pe Muntele Ceahlău