Etichetă: stiinte umaniste

Herbert Spencer – un precursor al liberalismului clasic

Herbert Spencer – o personalitate complexă

imgHerbertSpencerHerbert Spencer, născut pe 27 Aprilie 1820 la Derby, East Midlands a fost filosof, biolog, antropolog și sociolog englez. Spencer a fost, fără îndoială, un evoluționist. El a dezvoltat o concepție atotcuprinzătoare asupra evoluției progresive a lumii fizice, a organismelor biologice și asupra culturii umane, inclusiv a societății. El a fost ceea ce noi numim azi un utilitarist liberal, care a scris despre evoluție înaintea lui Darwin. Ca poet, a contribuit la dezvoltarea unei game largi de subiecte, printre care etică, religie, antropologie, economie, literatură, biologie, sociologie și psihologie.

Cea mai cunoscută expresie a sa este „Supraviețuirea celui mai adaptat” , pe care a explicat-o în cartea „Principii de biologie”, unde face trimitere către selecția naturală de care omenirea are parte, prin care societatea își corectează propriile defecte.

Continuă să citești Herbert Spencer – un precursor al liberalismului clasic

Karl Marx – fondatorul marxismului

Sociologul Karl Heinrich Marx

Karl Heinrich Marx s-a născut pe 5 Mai 1818 în Germania. A fost istoric, economist, fondator al materialismului dialectic și al socialismului științific. Karl_Marx_001A introdus în științele sociale ale vremurilor sale o nouă metodă de anchetă, noi concepte, precum și un număr de ipoteze îndrăznețe pentru a explica creșterea, dezvoltarea și declinul anumitor forme de societăți. Marx a fost un om de acțiune, un revoluționar al cărui crez politic era greu de descifrat în raport cu investigațiile sale științifice și adepții săi. Sociologia marxistă a fost una dintre principalele lupte în conflictul dintre știința obiectivă și angajamentul politic.

La vârsta de 17 ani, Marx s-a înscris la drept la Universitatea din Bonn, iar mai apoi a studiat filozofia la Universitatea din Berlin. A fost redactorul revistei „Gazeta Renană” („Rheinische Zeitung”), în care și-a exprimat părerea despre democrația revoluționară. Printre subiectele pe care Marx le-a abordat, se remarcă cele ce vizează analiza critică a economiei politice, unde a aprofundat problema înstrăinării și dezumanizării omului în condițiile societății capitaliste.

Continuă să citești Karl Marx – fondatorul marxismului

Știința românească

Știința românească în trecut

În antichitate şi în evul mediu s-a închegat şi s-a dezvoltat un sistem de cunoştinţe în diferite domenii, ca matematica, astronomia, tehnica mineritului, a morătitului, medicina. În evul mediu, în Transilvania, s-a afirmat umanismul, iar spre sfârşitul evului mediu, în toate cele trei ţări române, iluminismul. În secolele 17 – 19, s-au dezvoltat preocupările filologice şi istorice, legate de incepututrile formării trăsăturilor constitutive al naţiunii române; această epoca a produs spirite enciclopedice, că Nicolae Milescu, Constantin Cantacuzino, Dimitrie Cantemir. Activitatea societăţii Şcoală Ardeleană înscrie la sfârşitul secolului 18 şi începutului secolului 19 pagini importante în istorie, filologie şi filozofie (Samuil Sandu Micu-Klein, Gheorghe Şincai, Petru Maior, Paul Iorgovici, Ion Budai-Deleanu). La sfârşitul secolului 18, chirurgul oftalmolog I. Piuariu-Molnar s-a bucurat de un renume european. Gheorghe Asachi (1813) şi Gheorghe Lazăr (1818) au pus bazele la Învăţământul românesc naţional şi au pregătit ingineri hotarnici. După abolirea regimului fanariot (1821), în Principatele dunărene începe o perioadă de intens pionierat cultural, de asimilare a culturii europene, în special a celei franceze.

Continuă să citești Știința românească