Arhive Stefan cel Mare - Revista EduSoft

Sculptorul român care a creat peste 30 de monumente în bronz, marmură și piatră ale unor personalități istorice

Marius Butunoiu s-a născut pe 22 octombrie 1919 la Turtucaia și a fost un sculptor român. A devenit ofițer în arma geniu și având, în urma liceului, specialitatea de maestru sculptor, a fost șef al Studioului de Arte Plastice al Armatei până la trecerea în rezervă, în 1977.

Este autor a peste 30 de monumente în bronz, marmură și piatră. A fost preocupat și inspirat îndeosebi de personalitățile istorice (Burebista, Decebal, Traian, Basarab I, Mircea cel Bătrân, Bogdan I, Vlad Țepeș, Ștefan cel Mare, Ioan Vodă cel Cumplit, Mihai Viteazul, Dimitrie Cantemir, Aleksandr Suvorov, Alexandru Ioan Cuza).

Unele monumente realizate de el, în 1961, și consacrate ostașului român, au fost amplasate inclusiv în Ungaria, în orașele eliberate de armata română în Al Doilea Război Mondial (Miskolc, Nyíregyháza și Hajdúböszörmény), însă cel mai cunoscut este Monumentul eroilor patriei, realizat în 1956-1957 împreună cu Zoe Băicoianu, Ion Dămăceanu și T. N. Ionescu și amplasat în fața Universității Naționale de Apărare din București.

Continuă să citești Sculptorul român care a creat peste 30 de monumente în bronz, marmură și piatră ale unor personalități istorice

Ștefan cel Mare, domnul care a învins mari regate și a câștigat respectul întregii Europe

Ștefan al III-lea s-a născut în 1439 la Borzești. A fost supranumit Ștefan cel Mare sau, după canonizarea sa de către Biserica Ortodoxă Română, Ștefan cel Mare și Sfânt și a fost domnul Moldovei între anii 1457 și 1504.

A fost fiul lui Bogdan al II-lea, domnind timp de 47 de ani, cea mai lungă domnie din epoca medievală din Țările Române. Ștefan cel Mare este considerat o personalitate marcantă a istoriei României, înzestrată cu mari calități de om de stat, diplomat și conducător militar. Continuă să citești Ștefan cel Mare, domnul care a învins mari regate și a câștigat respectul întregii Europe

Cetatea de Scaun a Sucevei – o bijuterie culturală în nordul Moldovei

Trecutul poporului român reprezintă un adevărat tezaur spiritual pe care ar trebui să-l valorificăm și să nu-l lăsăm pieirii în negura timpurilor. Legende, cântece, portul popular, lăcașuri de cult, cetăți, muzee, toate păstrează peisajul pitoresc al vremurilor de demult.

Undeva în Nordul Moldovei, în regiunea Bucovinei este situată Suceava. Cum e bine cunoscut faptul că Suceava se numără printre cele mai vechi așezăminte din România, mii de turiști poposesc anual pe meleagurile sucevene. Aici, în creierul țării, veghează falnica Cetate de Scaun a Sucevei. Cetatea medievală este atestată documentar pentru prima dată în anul 1388, susținându-se că domnitorul Petru I a fost cel care a ridicat zidurile cetății. De-a lungul timpului, mari domnitori au contribuit la consolidarea și menținerea ei, întrucât cetatea este așezată strategic, într-un loc în care toată panorama Sucevei poate fi văzută. Continuă să citești Cetatea de Scaun a Sucevei – o bijuterie culturală în nordul Moldovei

Moldova (statul feudal)

Moldova poate desemna mai multe lucruri, printre care actualul stat Republica Moldova.

Moldova sub domnia lui Stefan cel Mare (1483, "Moldova (1483)-en" by Andrein - Own work. Licensed under CC BY-SA 3.0 via Wikimedia Commons. — Moldova sub domnia lui Stefan cel Mare (1483) „Moldova (1483)-en” by Andrein – Own work. Licensed under CC BY-SA 3.0 via Wikimedia Commons.

Dar aici ne vom referi la provincia istorică Moldova, adică la statul feudal românesc, creat la jumătatea sec. XIV pe cursul superior al Siretului, în NE Carpaţilor Orientali, având ca prim domn independent pe Bogdan I (1359-1365). În timpul domniei acestuia şi a urmaşilor săi, între care mai importanţi au fost Petru I (c. 1375-1391) şi Alexandru cel Bun (1400-1432), s-a desăvârşit unirea politică a formaţiunilor statale de pe teritoriul cuprins între Carpaţii Orientali, cursul inferior al Siretului, Dunăre, Marea Neagră şi Nistru.

Moldova a cunoscut o mare dezvoltare economică, politică şi culturală în timpul domniei lui Ştefan cel Mare (1457-1504), remarcabil comandant militar, care a condus cu măiestrie lupta împotriva Imperiului otoman. Continuă să citești Moldova (statul feudal)

Vlad Țepeș – o filă de istorie a neamului românesc

Vlad Țepeș (n. noiembrie/decembrie 1431 – d. decembrie 1476) a domnit în Țara Românească în anii 1448, 1456 – 1462 și 1476. Deși, Vlad Țepeș este recunoscut în lume ca fiind Contele Dracula, în realitate acesta a fost un om cât se poate de normal, însă cu o serie de calități care l-au clasat în rândul celor mai de temut domnitori din țările române.

S-a născut în cetatea Sighișoara din Transilvania într-o familie de rang înalt. Fiul lui Vlad Dracu a fost căsătorit de trei ori, căsătorii în urma cărora au rezultat cinci copii, o fată și patru băieți.

Domnia lui Vlad Țepeș a guvernat sub simbolul corectitudinii și al dreptății, de cele mai multe ori cele două principii de domnie erau instalate prin severitate și acte de o cruzime ce rar le-a fost dat dușmanilor să vadă. Spre exemplu, Țepeș obișnuia să-i pedepsească pe inamici trăgându-i în țeapă. Astfel, în timpul domniei, Vlad Țepeș a reușit să obțină temporar independența Țării Românești față de Imperiul Otoman. A fost catalogat de negustorii brașoveni, ca fiind dominat de o cruzime demonică. Și, totuși, de unde au izvorât aceste acte necruțătoare? Continuă să citești Vlad Țepeș – o filă de istorie a neamului românesc

Bacău – orașul de la confluența Bistriței cu Siretul

Date generale

Municipiu în Moldova, reședința județului Bacău este situat la o altitudine de 165 m, în Lunca Siretului, la dreapta de Râul Bistrița (datorită căruia există o centrală hidroelectrică ce furnizează o parte din energia electrică a orașului), în apropiere de confluența cu Siretul. Denumit și orașul lui Bacovia, Bacăul număra la recensământul din 2011 144.307 de locuitori.

-Prefectura_Bacau — Prefectura Bacău – Foto: Nicoleta Tudor

Continuă să citești Bacău – orașul de la confluența Bistriței cu Siretul

Relații diplomatice între Imperiul Otoman și Țara Românească

Istoria Imperiului Otoman, de la crearea și până la căderea acestuia, este una exhaustivă prin evenimente cărora se datorează interesul a nenumărați istorici. Turcii otomani întruchipează un model din punct de vedere evolutiv, al popoarelor turcești.

Noi, având privilegiul de-al avea pe Eminescu în „grădina” noastră, am cunoscut prin versiunea liricizată Expediția Sultanului Baiazid I- „Un sultan dintre aceia ce domnesc peste vreo limbă,/Ce cu-a turmelor pășune, a ei patrie și-o schimbă.”, în Scrisoarea III.

Reprezentare a unei întâlniri oficiale (sursa: aici) — Selim al III-lea primind oficiali la Palatul Topkapı

Continuă să citești Relații diplomatice între Imperiul Otoman și Țara Românească

Ştefan cel Mare – apărătorul creştinătăţii

Ştefan cel Mare a fost domn al Moldovei (1457-1504), fiul lui Bogdan II. Ştefan cel Mare a fosr una dintre personalităţile de excepţie ale istoriei româneşti, voievod ajuns legendar la scurtă vreme după dispariţia sa.

Ştefan a ocupat tronul Moldovei cu ajutorul lui Vlad Ţepeş. A dus o politică de întărire a domniei, descurajând tentativele adverse şi înconjurându-se de oameni de încredere, pe care i-a ridicat în rang, aşezându-i în cetăţile strategice ale Moldovei. Stabilitatea internă, rod al unei politici de maximă eficienţă, a făcut din Moldova o forţă militară în faţa Imperiului Otoman. Însuși Ștefan numea Moldova din timpul său „Poarta creștinății”.

Moldova a devenit și un partener respectat în relațiile internaționale. Astfel, în prima parte din lunga sa domnie a dus o politică externă de cooperare cu Polonia, în lupta pentru redobândirea Chiliei, care a fost reanexată Moldovei în anul 1465. Din aceeași perioadă datează respingerea lui Matei Corvin de a supune Moldova controlului Ungariei prin victoria de la Baia (1467), precum și înfrângerea unei armate tătare la Lipnic, in apropierea Nistrului (1469 sau 1470).

Continuă să citești Ştefan cel Mare – apărătorul creştinătăţii