Arhive romani - Revista EduSoft

Mureș, un afluent al trecutului

Caracteristici generale

Mureșul este cel mai mare afluent al Tisei, un principal afluent al Fluviului Dunărea. Râul, care traversează orașul cu același nume, izvorăște din masivul Hasmasul Mare, drenează Depresiunea Gheorgheni Rau, afluent stang al Tisei: 756km (dintre care 718,5km pe teritoriul Romaniei). Izvoraăște din masivul Hasmasul Mare, drenează Depresiunea Gheorgheni, traversează lanțul vulcanic (prin defileul Toplita-Deda), apoi Podișul Transilvaniei (de la nord-est la sud- vest) și nu în ultimul rând separa prin defileul Deva – Radna, Muntii Poiana Rusca de Muntii Apuseni. Continuă să citești Mureș, un afluent al trecutului

22 Decembrie – ziua în care toți românii sunt prieteni

Ziua naţională a României a fost între 1866-1947 ziua de 10 mai, prinţul Carol de Hohenzollern-Sigmaringen depunând în ziua de 10 mai 1866 jurământul în faţa adunării reprezentative a Principatelor Române Unite, iar 11 ani mai târziu, el a proclamat în faţa parlamentului. După abdicarea regelui Mihai din decembrie 1947, a fost adoptată o nouă zi naţionala şi anume ziua de 23 august, sub numele de ziua insurecţiei armate antifasciste, începutul revoluţiei populare în România, cu referire la întoarcerea armelor împotriva Germaniei naziste.

Aceasta a fost ziua naţională a României până în 1989. După Revoluţia din Decembrie 1989, ziua de 1 decembrie a fost adoptată ca zi naţională şi sărbătoare publică în România, cu trimitere la Proclamaţia de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918, prin care s-au unit Transilvania, Banatul, Crişana şi Maramureşul cu România.

Continuă să citești 22 Decembrie – ziua în care toți românii sunt prieteni

Popas în timp

O pată de istorie îşi odihneşte culorile trecutului pe pământul Moldovei, la Ruginoasa. Călătorului modern i se aşterne la picioare o lume de poveste, impregnată până şi-n firul de iarbă, care-şi trage seva din amintirea unei epoci păstrate în manualele şcolare. Cine spune că basmele sunt închise în cărţi, să afle că-s de fapt fragmente de realitate, cu personaje ce-au pictat cu viaţa lor tabloul identităţii unui neam, lăsând în urmă locuri zugravite de frumuseţe, a căror însemnătate se păstrează vie generaţie după generaţie.

palatul Cuza ruginoasa — Palatul Cuza de la Ruginoasa. Sursa: www.romania-redescoperita.ro

Trec pragul porţii către o altfel de lume, pătrunzând în aerul istoric al domeniilor Ruginoasei, despre care atât de frumos vorbea cândva Constantin Negruzzi: “Călătorul […] pare că se trezeşte transportat, ca printr-un farmec, într-un castel descris de Walter Scott.” Îmi lipseşte rochia din secolul al XIX-lea, în rest ma simt ca o prinţesă. Plutind pe culmile imaginaţiei, latura-mi visătoare s-a contopit cu decorul, purtându-mă preţ de o vizită într-un tip de viaţă în care altminteri mă furişam citind romane. Înlăuntru-mi mocneşte un dor de ceva de n-am trăit. Un dor de poale lungi, ce lasă dâre de parfum pe iarbă, un dor de razele soarelui de vară, ce se-mpletesc în dantela umbrelei, un dor de broderia unui eventai din al cărui dans de desprinde un aer ludic… Aş vrea să schimb mângâierea mănuşilor de mătase cu atingerea unei file îngălbenite din care se nasc versuri, iar mâna puternică a stăpânului inimii mele să-mi domolească blând şuviţa rebelă alunecată pe frunte, lăsându-mi chipul senin atins numai de dragostea din ochii lui…

Continuă să citești Popas în timp

Cluj- Napoca – oglindă a trecutului, capodoperă a contemporaneității

Există locuri care ne atrag prin clădiri impresionante și peisaje rupte de pe file de basm. Altele, însă, ne cheamă acolo, punându-ne pe tavă veritabile momente de respiro, de liniște, de nici prea mult și nici prea puțin.

Orașul Cluj-Napoca e tocmai combinația perfectă între frumusețe, istorie, rafinament, cultură unică și autentică. Toate învăluite ușor în note de simplitate și amintiri ale trecutului.

Trebuie să ajungi la Cluj-Napoca ca să realizezi că istoria nu și-a părăsit niciodată țara.

Monumente arhitecturale de mare valoare, statui impunătoare și străzi cu miros de veșnicie, toate așezate exact acolo unde vrea trecătorul să-și odihnească pașii grăbiți.

Istoria acestui ținut stă scrisă în palmele a zeci de secole glorioase, căci vechiul oraș Napoca, întemeiat încă din 106, când Imperiul Roman a cucerit Dacia, a fost martor ocular al tuturor vremurilor de cumpănă sau, dimpotrivă, de glorie ale României.

Sădit de Dumnezeu în inima Transilvaniei, Cluj-Napoca nu încetează să pună cărămizi trainice la temelia culturii românești.

Continuă să citești Cluj- Napoca – oglindă a trecutului, capodoperă a contemporaneității

O filă de poveste cu rang înalt – Castelul Rhédey

Castelul Rhédey, Sângeorgiu de Pădure, jud. Mureş — Castelul Rhedey, Sângeorgiu de Pădure, jud. Mureş, Sursa: www.turistintransilvania.com

Pe pământ transilvănean își duce bătrânețile un castel devenit cufăr cu amintiri. Sângeorgiu de Pădure, un oraș românesc din Mureș, îi rabdă zidurile încărcate cu istorie, închizându-l în inima așezării ca pe un nucleu identitar. Două țări unite într-o simbioză trainică stau sub simbolul a ceea ce se cunoaște astăzi a fi Castelul Rhédey.

Un nobil ungur, lăsându-și în urmă țara, a pășit cândva în ținutul Transilvaniei, ce-avea să-i devină „acasă”. Ceea ce-a fost inițial o mănăstire de călugări, s-a transformat în secolul al XVIII-lea în castelul lui János Rhédey, căpătând o înfățișare neobarocă în urma renovărilor de la 1759 și 1809. Astfel, urmașii unguri ai celui care a pus aici bazele unei noi familii s-au născut pe pământ românesc, înflorind mai departe rodul vieții.

Continuă să citești O filă de poveste cu rang înalt – Castelul Rhédey

Mihaela Mihai – artist emerit al poporului român

Muzica e un antidot, e un dar pe care ni l-a făcut Dumnezeu pentru a fi mai aproape de El, e speranța noastră către divinitate și eternitate. Muzica a știut să creeze oameni, iar oamenii au creat muzica și acest circuit ne conferă nouă, oamenilor, puritate și nume mari pe scena culturii, așa cum este Mihaela Mihai, pe numele ei adevărat Mihaela-Maria Neagu.

S-a născut în 1946, la 27 octombrie, în Giurgiu și a devenit cunoscută prima dată în Uniunea Sovietică, Bulgaria, Germania. Fiind sora vitregă a lui Doru Stănculescu, de mică a fost pasionată de cântec, iar succesul ei a început odată cu lansarea piesei “La anii mei.” După ce a urmat școala și liceul, a făcut pian, dar și vioară, apoi a absolvit Conservatorul Național de Muzică de la București.

Continuă să citești Mihaela Mihai – artist emerit al poporului român