Arhive Rocarta - Pagina 2 din 7

Clima României

Generalităţi

Privit în ansamblu, climatul în România este temperat-continental- moderat, făcând tranziţia între climatul Europei vestice, dominat de influenţe oceanice, cel al Europei estice, cu caractere continental excesive, şi cel al Europei sudice – cu influenţe mediteraneene. De asemenea, datorită altitudinii şi expunerii foarte diferite a reliefului, climatul capătă nuanţe diverse destul de evidente. În zona montană, culoarele de vale şi depresiunile determină devieri ale curenţilor atmosferici şi frecvente inversiuni de temperaturi (cu geruri persistente iarna şi cu încălziri datorate efectului de fohn primăvara). Influenţa bazinului Mării Negre se reduce mai ales la brize diurne şi la regimul termic al fâşiei litoralului, moderând gerul iernilor şi excesul de căldură al zilelor de vara.

Continuă să citești Clima României

Cinematografia românească

Prima proiecţie

Paul Calinescu, Grigore Vasiliu-Birlic, Mihai Fotino în "Titanic Vals" (Tudor Mușatescu( — Paul Calinescu, Grigore Vasiliu-Birlic, Mihai Fotino în „Titanic Vals” (Tudor Mușatescu)

Prima proiecţie cinematografică din România a avut loc pe 27 mai 1896 prin prezentarea filmelor LumiŠre în birourile editoriale ale ziarului de limba franceză „L’Independence Roumaine” din Bucureşti; în mai 1897 au fost produse primele jurnale româneşti şi în 1912 a fost prezentat primul film artistic Independenţa României/Romania’s Independence.

Începutul cinematografiei

Începuturile producerii de filme în România se datorează unor amatori. O dezvoltare semnificativă a aut loc în anii 30 odată cu introducerea de subvenţii de stat. După cel de al doilea război mondial, industria de film a evoluat în cadrul politici culturale generale. Pe lângă controlul ideologic, suportul financiar primit din partea statului, care deţinea companiile de producţie şi distribuţie, au fost create condiţii pentru extinderea şi diversificarea producţiei de filme (în jur de 20-30 de filme erau produse anual în anii 70).

Continuă să citești Cinematografia românească

București

Date generale

București este un municipiu, capitala României, având în jur de două milioane locuitori, situat în partea centrală din Câmpia Română, de o parte şi de alta a răului Dâmboviţa, alt. 70-90 m. Constituie cea mai mare aglomerare urbană din România, fiind principalul centru politic şi administrativ, economic şi comercial al ţării, citadelă a ştiinţei, învăţământului de toate gradele, culturii şi artei, nod de convergenţă rutieră, feroviară şi aeriană de importantă naţională şi internaţională, iar prin mulţimea monumentelor istorice şi de arhitectură, a aşezămintelor de cult şi de cultură, a monumentelor de artă şi a valorilor sale peisagistice, este cel mai mare, mai important şi mai atractiv centru turistic al României. În Bucureşti se concentrează peste 9% din populaţia României, 13% din numărul total al personalului muncitor, 51,2% din producţia poligrafică, 18,7% din construcţiile de maşini, 16,9% din industria sticlei, porţelanului şi faianţei, 17,2% din industria textilă, 14,2% din industria chimică, 11,5% din industria alimentară, 10,8% din industria confecţiilor. Continuă să citești București

Matematicieni români

Fondatori ai Şcolii Matematice din România

Şcoala românească de matematică este una dintre cele mai puternice din lume. An de an, elevii români sunt medaliaţi cu aur şi argint la Olimpiada Internaţională de Matematică, iar profesorii universitari de matematică obţin rezultate remarcabile care se impun în lumea ştiinţifică mondială. Mai jos sunt prezentaţi câţiva matematicieni şi oameni de ştiinţă întemeietori ai şcolii româneşti de matematică, precum şi alţi matematicieni români de prestigiu:

Spiru Haret – matematician, sociolog, pedagog şi om politic român. Studii de mecanică cerească (Asupra invariabilităţii axelor mari ale orbitelor planetare). A realizat reforma generală a învăţământului. Promotorul unei mişcări de esenţă poporanistă, care îi poartă numele, în care erau antrenaţi pentru prima dată învăţătorii români din mediul rural.

Continuă să citești Matematicieni români

Agricultura României

Date generale despre agricultura României

România dispune de aproape 15 milioane hectare teren agricol, din care 9,3 mil. ha arabil, 0,6 mil. ha plantații de vii și livezi, peste 4,8 mil. ha pajiști naturale, cea mai mare parte a suprafețelor având o fertilitate ridicată.

Datorită predominării formelor de relief de înălțimi mici și mijlocii (lunci, câmpii, depresiuni, etc) fondul funciar al României are o componentă de o importantă valoare economică – terenul arabil, care constituie principala și cea mai sigură bogăție a țării. Astfel, din totalul suprafeței agricole, terenurile arabile ocupă șaizeci de procente. Continuă să citești Agricultura României

Literatura română

Secolele XVI-XVIII în literatura română

Secolele 16-18 au văzut dezvoltarea culturii române scrise. Acele lucrări, deşi au o anume valoare estetică, nu pot fi considerate ca lucrări literare propriu-zise. Sfârşitul secolului 18 şi începutul secolului 19 constituie adevăratul început al literaturii române. A fost perioada evoluţiei şi eliberării universului structural specific literaturii de aria neomogenă şi policromă ale scrierilor culturale anterioare. De altfel a fost o ruptură de lumea culturală anterioară, determinată de o schimbare radicală a societăţii româneşti (un proces accelerat de occidentalizare şi liberalizare, schimbarea limbajului literar prin conexiunile acestuia cu stilurile europene, ca şi un aspect instituţional al culturii). Continuă să citești Literatura română

Mihai Viteazul

Mihai Viteazul – date generale

Mihai Viteazul a fost domn al Ţării Româneşti (1593-1601), al Transilvaniei (1599-1600) şi al Moldovei (1600), fiul lui Pătraşcu cel Bun.

Politica internă a lui Mihai Viteazul

Pe plan intern, Mihai a urmărit întărirea autorităţii centrale şi consolidarea poziţiilor acelei părţi din boierime care îi era fidelă. A dat un „legământ” prin care ţăranii dependenţi rămâneau pe moşiile unde erau stabiliţi.

Continuă să citești Mihai Viteazul

Fizicieni români

Fizicieni români importanţi

Şcoala românească de fizică a adus contribuţii importante la dezvoltarea societăţii româneşti dar şi la patrimoniul ştiinţific şi tehnic mondial. În perioada anterioară cuceririi independenţei de stat (1877) se afirmă fizicianul şi matematicianul Emanoil Bacaloglu În domeniul fizicii au avut contribuţii importante Ştefan Procopiu, Horia Hulubei.

Ştefan Procopiu – (1890-1972; n. Barlad), fizician roman. Prof. univ. la Iasi. Cercetari in domeniul magnetismului si al fenomenelor de dubla refractie electrica si depolarizarea luminii. Lucrari consacrate proprietatilor substanelor feromagnetice („efectul Procopiu”), electricitatii, opticii si caldurii („Introducere in electricitate si magnetism”, „Termodinamica”, „Perpetuum mobile si principiile energiei s.a”). Academician.
Horia Hulubei – (1896-1972, n. Iasi), fizician roman, prof. univ. la Bucureşti. Contribuţii în fizică atomică şi nucleară („Analiză fină chimică prin rază X”). Unul dintre iniţiatorii cercetărilor româneşti în domeniul fizicii atomice. Colectivul condus de Horia Hulubei a făcut cercetări valoroase în domeniul izotopilor radioactivi şi al aplicaţiilor lor În prospecţiuni geologice, medicină etc.

Continuă să citești Fizicieni români