Etichetă: Rocarta

Alte forme de învăţământ din România

Învăţământul pentru românii din afară ţării şi pentru străinii în România: românii din afară ţării şi străinii pot urmă cursuri la toate nivelurile învăţământului: primar, gimnazial, liceal, post liceal, universitar, post universitar. Înscrierea la studii a cetăţenilor străini se realizează de un serviciu specializat din cadrul Direcţiei Generale Relaţii Internaţionale și Europene a Ministerului Educaţiei Naţionale de unde se pot procura formulare de studii.

Condiţii de înscriere pentru cetățenii străini

Înscrierea la studii a cetăţenilor străini se face fără concurs sau cu concurs de dosare, pentru toate nivelurile. Cei care doresc să se înscrie la studii de artă, arhitectură sau educaţie fizică şi sport trebuie să fie declaraţi admişi în urmă unor probe de aptitudini. Admiterea la doctorat se face în urmă unui examen oral (colocviu) a cărui scop este verificarea modului de cunoştinţe al candidatului. Se pot urma studii de doctorat prin corespondenţă în limbi de circulaţie internaţională. Se organizează studii prin corespondenţă în domeniul economic, agronomic, sportiv, unde se pot înscrie cetăţeni străini care doresc să-şi finalizeze studiile. În general cetăţenii străini îşi încep studiile în România printr-un curs preparator de învăţare a limbii române de specialitate şi de aprofundare a cunoştinţelor. Candidaţii care au cunoştinţe de limba română pot începe direct studiile după un examen de verificare a cunoştinţelor.

Acte necesare pentru înscrierea cetățenilor străini

1. Copie autentificată a certificatului de studii pentru ultimul nivel de studii. pentru studiu universitar – diplomă de bacalaureat. pentru studiu postuniversitar – diplomă de licenţă şi notele obţinute pe parcursul studiilor superioare.

2. Copie autentificată a certificatului de naştere şi două fotografii 3×4 cm. La sosirea în România candidatul trebuie să prezinte diploma de studiu în original vizată de Ministerul Educaţiei Naţionale şi de Ambasada României din ţara respectivă.

Țara Românească (Valahia)

Ţara Românească (Ţara Rumânească, Valahia, Ungro-Vlahia, Wallachia, Valacchia etc.) este un stat feudal românesc, creat la începutul sec. XIV între Carpaţi, Dunăre, Siret şi Milcov.

Primul BasarabIdomn al Țării Româneşti a fost Basarab I, care, prin victoria de la Posada (1330) asupra regelui Ungariei, a consacrat independenţa ţării, consolidată în timpul lui Vadislav I (Vlaicu) şi desăvârşită odată cu domnia lui Mircea cel Bătrân (1386-1418), când Ţara Românească cunoaşte întinderea teritorială maximă. A două jumătate a sec. XIV şi sec. XV au fost marcate de eroicele lupte duse de Mircea cel Bătrân, Dan I, Vlad Ţepeş pentru apărarea independenţei ameninţate de expansiunea otomană.

La mijlocul sec. XVI, Ţara Românească a recunoscut suzeranitatea Imperiului Otoman, dar rămâne un stat autonom, în schimbul plăţii tributului. La sfârşitul secolului XVI, Mihai Viteazul (1593-1601) a reluat războiul antiotoman, obţinând un şir de victorii asupra turcilor, dintre care cea mai importantă la Călugăreni (1595), reuşind apoi (în 1600) să unească sub autoritatea lui cele trei ţări române (Ţara Românească, Transilvania, Moldova). Continuă să citești Țara Românească (Valahia)

Opera română – scurtă istorie a Operei Naţionale Române

Tradiţia teatrului liric românesc numără mai mult de două secole. Încă din 1772, la Bucureşti, era semnalată prezenţa unei trupe de operă. În 1836, concertul de sfârşit de an, dat de elevii Şcolii de Muzică şi Declamaţie, atragea atenţia nu doar asupra frumuseţii muzicii de operă ci şi a unor tinere talente precum Eufrosina Vlasto, care avea să facă o carieră internaţională. În cea de a două jumătate a secolului al XIX-lea mulţi alţi interpreţi români şi-au câştigat celebritatea pe renumite scene ale lumii. Faima unor interpreţi ca Elena Teodorini, Haricleea Darclee, Margareta Iamandi-Nuovina, Zîna de Nori, Grigore Gabrielescu, Dimitrie Popovici Bayreuth s-a creat într-un spaţiu cultural care a inclus Scala din Milano, Opera din Paris, Metropolitan-House sau Opera din Petersburg.

Opera Națională București
Opera Națională București

Tradiţia teatrului liric românesc numără mai mult de două secole. Încă din 1772, la Bucureşti, era semnalată prezenţa unei trupe de operă. În 1836, concertul de sfârşit de an, dat de elevii Şcolii de Muzică şi Declamaţie, atragea atenţia nu doar asupra frumuseţii muzicii de operă ci şi a unor tinere talente precum Eufrosina Vlasto, care avea să facă o carieră internaţională. În cea de a două jumătate a secolului al XIX-lea mulţi alţi interpreţi români şi-au câştigat celebritatea pe renumite scene ale lumii. Faima unor interpreţi ca Elena Teodorini, Haricleea Darclee, Margareta Iamandi-Nuovina, Zîna de Nori, Grigore Gabrielescu, Dimitrie Popovici Bayreuth s-a creat într-un spaţiu cultural care a inclus Scala din Milano, Opera din Paris, Metropolitan-House sau Opera din Petersburg.

Continuă să citești Opera română – scurtă istorie a Operei Naţionale Române

Moldova (statul feudal)

Moldova poate desemna mai multe lucruri, printre care actualul stat Republica Moldova.

Moldova sub domnia lui Stefan cel Mare (1483, "Moldova (1483)-en" by Andrein - Own work. Licensed under CC BY-SA 3.0 via Wikimedia Commons.
Moldova sub domnia lui Stefan cel Mare (1483) „Moldova (1483)-en” by Andrein – Own work. Licensed under CC BY-SA 3.0 via Wikimedia Commons.

Dar aici ne vom referi la provincia istorică Moldova, adică la statul feudal românesc, creat la jumătatea sec. XIV pe cursul superior al Siretului, în NE Carpaţilor Orientali, având ca prim domn independent pe Bogdan I (1359-1365). În timpul domniei acestuia şi a urmaşilor săi, între care mai importanţi au fost Petru I (c. 1375-1391) şi Alexandru cel Bun (1400-1432), s-a desăvârşit unirea politică a formaţiunilor statale de pe teritoriul cuprins între Carpaţii Orientali, cursul inferior al Siretului, Dunăre, Marea Neagră şi Nistru.

Moldova a cunoscut o mare dezvoltare economică, politică şi culturală în timpul domniei lui Ştefan cel Mare (1457-1504), remarcabil comandant militar, care a condus cu măiestrie lupta împotriva Imperiului otoman. Continuă să citești Moldova (statul feudal)

Delta Dunării

dsc_8875Date generale

Delta Dunării, împreună cu complexul lagunar Razim-Sinoe şi cu zona limitrofă, constituie un vast areal turistic, unicat european, de o deosebită originalitate dată de caracterele sale morfohidrografice, faunistice şi floristice, de aşezările omeneşti de aici şi de activităţile locuitorilor. Porţiunile de uscat, numite grinduri, ocupă circa 1/3 din suprafaţa Deltei, restul revenind terenurilor mlăştinoase, lacurilor, braţelor şi gârlelor, toate acestea cuprinse între cele trei braţe prin care Dunărea se varsă în Marea Neagră, numite Chilia (care preia 68% din apele Dunării), Sulina (12%) şi Sfântu Gheorghe (20%). Suprafaţa totală a Deltei Dunării este de 4152kmp, din care României îi aparţin 3446kmp; complexul lagunar se întinde pe 1015 kmp, din care luciul de apă acoperă 863 kmp. Principalele braţe ce străbat Delta sunt însoţite de fâşii de uscat, ajungând la lăţimi de 300m, acoperite de sălcii.

Continuă să citești Delta Dunării

Transporturile în România

Transfăgărășanul
Transfăgărășanul

Transporturile in Romania pot fi clasificate in: transporturile feroviare, transporturile rutiere, maritime, aeriene.

Transporturile feroviare, rutiere
Transporturile feroviare. Lungimea totală: 11.376 km, din care 7.923 km linie simplă, 2.966 km linie dublă. Linie electrificată: 3.866 km.
Transporturile rutiere. Lungimea totală: peste 72.859 km, din care 14.683 km drumuri naţionale, 4.500 km drumuri europene şi 58.145 km drunuri judeţene şi comunale. Continuă să citești Transporturile în România

Învățământul postuniversitar din România

Generalităţi privind învățământul postuniversitar din România

Învățământul postuniversitar, alături de cel universitar și liceal, sunt componente importante ale sistemului de învățământ din România.

Universitatea Babeș-Bolyai Cluj-Napoca (Wikipedia)
Universitatea Babeș-Bolyai Cluj-Napoca (Wikipedia)

Învăţământul postuniversitar asigură specializarea în domenii sau extinderea şi perfecţionarea pregătirii atestate prin diplomă de licenţă sau după caz, diplomă de absolvire. Specializarea se poate face prin: studii aprofundate; doctorat; studii academice postuniversitare; studii de specializare şi cursuri de perfecţionare. Admiterea în învăţământul postuniversitar se face prin: concurs, pentru studii aprofundate, pentru doctorat şi pentru studii academice postuniversitare; la cerere, pentru studii de specializare şi cursuri de perfecţionare. Studiile aprofundate au durata de 1-2 ani şi pot fi urmate de absolvenţii cu diplomă de licenţă iar după absolvire se primeşte diplomă de magister sau master.

Continuă să citești Învățământul postuniversitar din România

Geografia României

Localizarea României
România este situată în centrul Europei şi nordul Peninsulei Balcanice, la distanţe aproape egale de nordul, vestul şi estul continentului, pe cursul inferiorul al fluviului Dunărea, având ieşire la Marea Neagră. Coordonate: 4337’07” şi 4815’06” – latitudine nordică, 2015’44” şi 2941’24” – longitudine estică. Suprafaţă: 237.500 kmp. Lungimea graniţelor: 3.190,3 km. Vecini: la nord-est şi est – Republica Moldova; la nord şi est – Ucraina; la sud-est – Marea Neagră; la sud – Bulgaria; la sud-vest – Republica Federală Iugoslavia; la vest – Ungaria.

Continuă să citești Geografia României