Arhive revolutie - Revista EduSoft

22 Decembrie – ziua în care toți românii sunt prieteni

Ziua naţională a României a fost între 1866-1947 ziua de 10 mai, prinţul Carol de Hohenzollern-Sigmaringen depunând în ziua de 10 mai 1866 jurământul în faţa adunării reprezentative a Principatelor Române Unite, iar 11 ani mai târziu, el a proclamat în faţa parlamentului. După abdicarea regelui Mihai din decembrie 1947, a fost adoptată o nouă zi naţionala şi anume ziua de 23 august, sub numele de ziua insurecţiei armate antifasciste, începutul revoluţiei populare în România, cu referire la întoarcerea armelor împotriva Germaniei naziste.

Aceasta a fost ziua naţională a României până în 1989. După Revoluţia din Decembrie 1989, ziua de 1 decembrie a fost adoptată ca zi naţională şi sărbătoare publică în România, cu trimitere la Proclamaţia de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918, prin care s-au unit Transilvania, Banatul, Crişana şi Maramureşul cu România.

Continuă să citești 22 Decembrie – ziua în care toți românii sunt prieteni

Nicolae Ceaușescu – om politic român

Nicolae Ceaușescu (1918-1989; n. Scorniceşti, județul Olt), a fost un om politic roman. Membru al Partidului Comunist (din 1933), a contribuit la instaurarea regimului comunist în România, dupaă ocuparea țării de trupele sovietice (august 1944).

După moartea lui Gheorghe-Gheorghiu Dej, a ocupat funcţii importante în stat. Astfel, a fost prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist Român (1965-1969), secretar general al PCR (1969-1989); preşedinte al Consiliului de Stat (1967-1974). A fost şi preşedinte al Republicii Socialiste România, între 1974 şi 1989.

La început a continuat politica predecesorului său, de deschidere pe plan intern şi internaţional. Protestul său public împotriva invadării Cehoslovaciei (1968) de către trupele Tratatului de la Varşovia i-a atras simpatie în ţară şi în străinătate.

Dupa 1971, politica internă a fost marcata de cultul personalităţii şi de măsuri coercitive pe plan economic şi social, Ceauşescu devenind un dictator. Situaţia României s-a deteriorat continuu, ceea ce a făcut ca nemulţumirea maselor să crească. În decembrie 1989, Ceauşescu a fost înlăturat de la putere. A fost judecat, condamnat la moarte şi executat (25 decembrie) împreună cu soţia sa Elena, care a avut o influenţă politică nefastă în conducerea ţării.

Revoluția din 1848 în Ţările Române

Cauzele pentru Revoluţia din 1848 din Ţările Române

Revolutionary_Romania_by_C_D_Rosenthal — Constantin Daniel Rosenthal – România Revoluţionară

Revoluția a fost pregătită de dezvoltarea forţelor de producţie şi de lărgirea pieţei interne; apariţia şi dezvoltarea burgheziei, pe de o parte, menţinerea relaţiilor feudale şi a privilegiilor boiereşti, existenţa suzeranităţii turceşti (în Ţară Românească şi Moldova) şi a stăpânirii habzburgice (în Transilvania), pe de altă parte, au fost factorii determinanţi ai intensificării luptei de eliberare socială şi naţională. Larga participare a maselor (mai ales ţărăneşti), precum şi revendicările formulate au determinat caracterul burghezo-democratic al revoluţiei din Ţările Române.

Izbucnirea revoluţiei – Moldova

Începutul desfăşurării evenimentelor revoluţionare din ţările române l-a făcut mişcarea revoluţionară din Moldova (martie) repede înăbuşită. Nevoiţi să se exileze, fruntaşii revoluţiei au formulat în emigraţie programul revoluţiei („Prinţipiile noastre pentru reformarea patriei” şi „Dorinţele partidei naţionale din Moldova”) în care, pe lângă problema împroprietăririi ţăranilor se punea şi problema creării statului naţional român.

Continuă să citești Revoluția din 1848 în Ţările Române