Etichetă: Pictor

Pictorul care a creat bustul lui Mihai Eminescu și monumentul dedicat „Domniței Bălașa”

Ion Georgescu s-a născut în 1856 la București și a fost un sculptor, pictor și acuarelist român. A studiat la Școala de arte frumoase din București, cu Karl Storck, apoi la Paris, unde a ținut o legătură strânsă cu intelectualii români progresiști.

A fost și profesor la Școala de arte frumoase din București, unde i-a avut ca elevi pe Frederic Storck, Dimitrie D. Mirea, Dumitru Pavelescu-Dimo. În lucrările lui Georgescu se regăsește puternica sa formație clasică. Aceasta se observă din primele sale lucrări: „Izvorul” (1879), „Aruncătorul de lance” (1882, turnat în bronz, posibil cea mai importantă lucrare a sa).

Monumentul dedicat Generalului Alexandru Cernat, dezvelit în București în anul 1894 FOTO ro.wikipedia.org

”Izvorul”, o sculptură modelată din ghips patinat, a fost achiziționată de Pinacoteca Statului din București și lucrarea originală, semnată și datată lateral stânga pe plintă Georgesco 1879, a intrat în 1949 la Galeria Națională. Din dorința de a proteja sculptura realizată dintr-un material fragil, în 1961 muzeul a turnat după original o copie în bronz, la Combinatul Fondului Plastic din București.

Autorul portretelor lui Alexandru Odobescu și Dimitrie Bolintineanu

Viziunea sa realistă apare mai ales în seria de portrete dedicate unor personalități din cultura română: Alexandru Odobescu (1881), Mihail Pascaly (1882), Dimitrie Bolintineanu (1883), Bustul Iulia Hasdeu (1889), pe al cărei soclu dăltuiește cuvintele: ”Mai șezi puțin…”., Vasile Alecsandri (1890) și Mihai Eminescu (1890).

Bustul lui Mihai Eminescu, turnat în bronz la Paris, de către Martin, a fost dezvelit la 11 septembrie 1890, în fața Școlii Primare de Băieți „Marchian” din Botoșani. În perioada interbelică bustul lui Mihai Eminescu a fost mutat în Parcul ,,Vârnav” (actualmente Parcul „Mihai Eminescu”).

Simțul monumentalității se regăsește în statui precum „Gheorghe Lazăr” (1886) sau „Statuia lui Gheorghe Asachi din Iași” (1887). A executat de asemenea statuile alegorice „Agricultura” și „Justiția”, care împodobesc fațada Băncii Naționale. Ion Georgescu s-a ocupat și de pictură și desen, lăsând o serie de remarcabile acuarele.

Creatorul busturilor lui Matei Basarab, Vasile Lupu, I.C. Brătianu și C.A. Rosetti

A mai realizat busturile lui Matei Basarab, Vasile Lupu, I.C. Brătianu, C.A. Rosetti, monumente precum cel dedicat „Domniței Bălașa” (1883), creații precum „Răpirea Proserpinei”, „Endymion”. Ion Georgescu a creat mulajul basoreliefului aflat pe piatra tombală a lui Mihai Eminescu, din Cimitirul Bellu din București.

„Întristarea“ – Monumentul funerar al domniţei Bălaşa din Biserica Domnița Bălașa (1884) FOTO ro.wikipedia.org

Schițele originale ale monumentului i-au fost puse la dispoziție de André Lecomte du Noüy, care fusese desemnat inițial să edifice acest monument. Basorelieful reproduce chipul lui Eminescu, așa cum a fost inclus în tabloul ”Junimii”, iar mai târziu în primele ediții Maiorescu, de la editura Soccec.

Mihai Tican Rumano a recuperat mai târziu mulajul din ghips, după care s-a turnat basorelieful de la Bellu, piesa aflându-se expusă la Muzeul de Artă Pastică din Câmpulung–Muscel. Monumentul funerar al generalului Alexandru Cernat înmormântat în Cimitirul Bellu, din București, este altă lucrare a lui Ion Georgescu.

Ștefan Domnițeanu

Pictorul cu tendințe impresioniste care a organizat Muzeul Național de Artă și Galeria Națională

Personalitatea lui Marius Bunescu impresionează prin aportul pe care l-a adus vieții artistice românești, atât în planul creației, ca pictor și grafician, cât și în plan administrativ, ca fondator și director al unor muzee și galerii bucureștene.

Își petrece primii 20 de ani din viață fără a avea un contact efectiv cu pictura, fiind autodidact într-o perioadă în care încearcă mai multe meserii, de la contabil la desenator tehnic. Primele lecții de pictură și desen le primește la Constanța, între 1904 și 1906, de la Dimitrie Hârlescu.

Continuă să citești Pictorul cu tendințe impresioniste care a organizat Muzeul Național de Artă și Galeria Națională

Pictorul care a suferit de foame pentru artă. Este considerat unul din cei mai importanți reprezentanți ai postimpresionismului românesc

Călin Alupi s-a născut pe 20 iulie 1906 în Basarabia, care făcea parte la acea vreme din Imperiul Rus. A fost desenator și pictor, fiind un reprezentant de seamă al postimpresionismului românesc.

Fiu de țărani săraci din Basarabia, Călin Alupi a păstrat din copilăria și adolescența sa o dragoste profundă pentru natură și un atașament particular pentru oamenii și lucrurile simple, care vor marca întreaga sa operă.

Cu toate că nimic nu-l predestina picturii, vocația lui se manifestă spontan la 13 ani, când intră la Școala normală din Șendriceni. Profesorul său Nicolae Popovici Lespezi îi descoperă talentul și-l îndrumă. Intră în 1925 la Academia de Belle Arte din Iași, avându-l ca profesor pe Ștefan Dimitrescu, datorită căruia își desăvârșește bazele în desen.

Continuă să citești Pictorul care a suferit de foame pentru artă. Este considerat unul din cei mai importanți reprezentanți ai postimpresionismului românesc

Pictorul inițiat în arta fotografică de Constantin Brâncuși. A creat picturi însoțite de versuri

Victor Brauner  s-a născut pe 15 iunie1903 și a fost un pictor și poet suprarealist evreu, originar din România. A fost frate al etnomuzicologului Harry Brauner și al fotografului Théodore (Teddy) Brauner, respectiv cumnat al folcloristei și artistei plastice Lena Constante.

Victor Brauner urmează școala primară la Viena, unde familia se stabilește pentru câțiva ani. După revenirea familiei sale în țară, în 1914, Victor își continuă studiile la Școala evanghelică din Brăila; în această perioadă începe să-l pasioneze zoologia.

Frecventează Școala de Arte Frumoase din București (1919- 1921) și Academia Liberă de Pictură a lui Horia Igiroșanu. Vizitează orașele Fălticeni și Balcic, și începe să picteze peisaje „cezanniene”. Apoi, după propria-i mărturisire, trece prin toate fazele: „dadaiste, abstracționiste, expresioniste”.

Continuă să citești Pictorul inițiat în arta fotografică de Constantin Brâncuși. A creat picturi însoțite de versuri

Artistul român care i-a caricaturizat pe Adolf Hitler și Benito Mussolini

Ion Valentin Anestin s-a născut la 24 decembrie 1900 la Craiova și a fost grafician, pictor, sculptor, jurnalist și dramaturg. S-a remarcat prin caricaturile sale și pentru activitatea de critic de artă.

Continuă să citești Artistul român care i-a caricaturizat pe Adolf Hitler și Benito Mussolini

Pictorul de biserici care a renunțat la artă de dragul iubirii

Petre Alexandrescu s-a născut în 1828 la Craiova și a urmat Școala Centrală din Craiova unde l-a avut profesor pe pictorul Constantin Lecca.  Domnitorul Barbu Știrbei l-a remarcat pe tânărul Petre Alexandrescu, care la numai 17 ani era suplinitor la o catedră de desen din orașul lui natal. Domnitorul, impresionat de talentul acestuia, a hotărât în 1851 să-l trimită în străinătate pentru aprofundarea studiilor.

Continuă să citești Pictorul de biserici care a renunțat la artă de dragul iubirii

Pictorul influențat de academism care a practicat miniatura. A impresionat prin desenele pentru bancnote, dar și prin basoreliefuri

Ludovic Bassarab s-a născut în anul 1868 la Galați. A studiat la Academia de Belle-Arte din Iași, la clasa profesorului Gheorghe Panaiteanu-Bardasare, după care a urmat cursuri de pictură la Munchen și a expus în anul 1898 în sălile Palatului de Cristal din capitala Bavariei și apoi la Berlin, alături de alți pictori germani  și străini.

Urmează apoi un stagiu de pregătire la Paris, în anul 1900, fiind atras de marile muzee de artă. S-a întors în România și a expus frecvent la București, unde a devenit membru Societății Tinerimea Artistică.

FOTO artindex.ro

Continuă să citești Pictorul influențat de academism care a practicat miniatura. A impresionat prin desenele pentru bancnote, dar și prin basoreliefuri

Pictorul român ostragizat de comuniști care a pictat palatele regale și a renovat catedrala ortodoxă din Chișinău

Nicu Enea s-a născut pe 28 mai 1897  și a fost un mare pictor român, cu o activitate impresionantă între cele două războaie mondiale, chiar dacă aceasta nu este foarte cunoscută. A avut un destin tragic, fiind ostragizat și eliminat din viața artistică de regimul comunist.

S-a înscris inițial la Școala de Arte Frumoase din București (1921), pe care a frecventat-o cu intermitențe, mergând la cursurile ținute de George Demetrescu Mirea.  Nicu Enea a preferat apoi să studieze la Academia liberă de Pictură, unde țineau cursuri Jean Alexandru Steriadi, Gheorghe Petrașcu și Arthur Verona.

Continuă să citești Pictorul român ostragizat de comuniști care a pictat palatele regale și a renovat catedrala ortodoxă din Chișinău