Nostalgie de toamnă

Dacă timpul ar fi avut frunze, ce toamnă! (Nichita Stănescu)

toamna, frunze, bancaPisica îmi toarce leneș lângă picior. Îmi mai aruncă câte o privire somnoroasă și apoi se ghemuiește lângă mine. Eu mai sorb o gură din ceaiul meu de mentă și privesc orizontul, apoi cerul, apoi îmi arunc privirea în gol; aștept să treacă un vis pe sub ochii mei, ca să mi-i trezească.

O frunză uscată se desprinde din copacul de la poartă, apoi încă una și încă una… Se aștern obosite la pământ, de parcă acolo vor să ajungă, de parcă pământul le aștepta demult, de parcă nu mai simt nici lipsa ramului, de parcă s-au îndrăgostit și s-au sacrificat. Se aștern și-și odihnesc rămășițele de fibră.

Continuă să citești Nostalgie de toamnă

În Moldova toamnele…

„Iar e toamnă.

 Zile calde,

 Frunza ruginie cade…” (Grigore Vieru)

Da, e toamnă iar peste noi. E o toamnă frumoasă, ruptă din povești, adusă din alte lumi, plină de culori și pace.

apus, pasari, satPrivesc cerul. Stoluri de păsări se adună și fac spectacol pe gratis, se adună toate, se rotesc, fac figuri neobișnuite și se pregătesc să plece departe, în țările calde, pentru că știu că un frig năprasnic se va așeza peste noi și ele vor să se salveze, spre a reveni din nou, în primăvară. Își părăsesc cuiburile, dar nu toate. Nu toate au curajul să se aventureze pentru o viață mai bună. Unele pleacă, dar sunt și altele care rămân, pentru că s-au obișnuit prea mult cu răceala iernii și cu frigul ei, așa că rămân, cu încrederea și speranța că vor supraviețui.

Continuă să citești În Moldova toamnele…

Flora și fauna României

Generalităţi privind flora României

http://www.bucegipark.ro/pnb.php?show=fauna
Capra Neagră, în Parcul Bucegi, Sursa http://www.bucegipark.ro

Componente ale cadrului natural, flora (vegetația) și fauna au o incontestabilă importanță economică și turistică. În funcție de latitudine, altitudine și de particularitățile reliefului, vegetația are o evidentă dispunere etajată. Pajistile, care ocupă peste 20% din suprafața României, constituie formația zonală predominantă a etajului alpin, unde acoperă golurile montane situate la peste 2000 m și unde sunt alcătuite din asociații de ierburi scunde, adaptate la regim termic scăzut și la vânturi puternice (Carex curvula, Agrostis rupestris, Festuca ovina, Primula minima, Campanula alpina), alături de care cresc lichenii Cladonia rangiferina, Thamnolia vernicularis, Cetraria islandica, apoi mușchii Polytrichum juniperium și tufărișurile scunde alpine Salix herbacea, Vaccinium gaultherioidis etc.

Continuă să citești Flora și fauna României