Arhive oras - Revista EduSoft

Piaţa Unirii din Timişoara

Piaţa Unirii, situată în centrul municipiului Timişoara, constituie un punct de referinţă în vechea cetate a oraşului, întinzându-se pe o suprafaţă de 150 x 110 m. Aceasta reprezintă cea mai veche piaţă a urbei amenajată într-un excelent stil baroc, dobândind denumirea actuală în cinstea trupelor române care au intrat în Timişoara la 3 august 1919 şi au instaurat administraţia românească. Definitivând în această manieră unirea Banatului cu România, data a devenit, de altfel, ziua oficială a oraşului.

În decursul timpului, aceasta a purtat şi alte denumiri, precum Hauptplatz (Piața Principală), Domplatz (Piața Domului) și Piața Losonczy – în onoarea comitelui Stefan Losonczy, ucis de turci la 1552, când aceştia cuceresc cetatea. După 1717, când armatele austriece au cucerit cetatea din mâna turcilor, ea a dobândit forma actuală, funcţionând o lungă perioadă de timp ca piaţă comercială.

Dintre semnificativele obiective turistice ce se impun în perimetrul acestei pieţe, o notă dominantă o deţine Domul romano-catolic, a cărui proces de construcţie s-a derulat de-a lungul a zeci de ani (1736-1774). Arhitectul acestei impozante clădiri a fost Joseph Emanuel Fischer von Erlach, fiul lui Johann Bernhard Fischer von Erlach, ambii fiind reprezentanţi de seamă ai barocului vienez. Mai mult, viziunea artistică a arhitectului Fischer von Erlach tatăl a stat la baza constituirii unui mare număr de palate din Viena. Continuă să citești Piaţa Unirii din Timişoara

Piaţa Mică din Sibiu

Sibiul respiră artă, istorie, cultură… În Ringul cel Mic al urbei se îmbină acorduri baroce de un deosebit farmec şi parfum arhaic. Construită între sec. XIV-XVI şi aflată în cea de-a doua incintă de fortificaţii a acestui oraş legendar, Piaţa Mică reprezintă vechiul său centru comercial.

Perimetrul pieţei este secţionat în două părţi distincte de strada Ocnei, ce se îndreaptă spre centrul Sibiului, coborând pe sub Podul Minciunilor. Latura de nord se prezintă sub formă circulară, iar clădirile ce se înlănţuie în această parte au o formă concavă, deosebindu-se de cele aflate în Piaţa Mare prin absenţa portalului masiv, boltit, specific respectivei zone.

Latura sudică înfăţişează o suită de clădiri a căror particularitate rezidă atât în înălţimea specifică, cât şi în prezenţa arcadelor semicirculare susţinute de portanţi şi a loggilor, la parter, semideschişi spre piaţă. Acesta constituia locul unde odinioară negustorii îşi adăposteau mărfurile meşteşugite în ateliere şi expuse ulterior cumpărătorilor. De asemenea, o notă în plus de autenticitate este conferită Pieţei Mici din Sibiu de către ochii oraşului, aşa cum denumesc localnicii lucarnele lenticulare. Începând cu secolul al XIX-lea, o nouă vrajă se ţese deasupra pieţei prin împodobirea elementelor arhitecturale cu felinare confecţionate din fier forjat. Continuă să citești Piaţa Mică din Sibiu

Clujul rămâne de neuitat

Clujul matinal este atât de liniștit, încât ai putea să-ți auzi bătăile inimii. Clujul matinal este foarte răcoros, ceea ce te face să cauți soare, mult soare. Și la Cluj chiar e mult soare.

Când am coborât din tren și am plecat spre Strada Horea, am mers zgribuliți pe lângă clădirile vechi și pe lângă mașinile adormite. Soarele abia răsărea și se zărea de după blocuri, zâmbindu-ne și ademenindu-ne. Ne opream la câte o intersecție să ne încălzim și mergeam mai departe. Spre bucuria mea, am dat și de Facultatea de Litere a Universității „Babeș-Bolyai”, lângă care m-am oprit și pe care am admirat-o.

Am staționat la Casa Țărăncuței să luăm micul dejun: plăcințele ca la mama acasă! Mi-aș bea cafeaua de dimineață zilnic acolo. Personal ospitalier, prăjituri și plăcințele excepționale, muzică tradițională și atmosferă ca într-un sătuc cu 5 clădiri în care toți se cunosc și-s fericiți.

Continuă să citești Clujul rămâne de neuitat

Slatina

Date generale, istoric

Municipiu, resedinta judetului Olt, cu 85.400 locuitori. Situat pe stanga Oltului, in nordul Campiei Boianului, la 135 m altitudine. Vestigiile arheologice ii plaseaza existenta inca din neolitic, atestarea sa documentara, ca punct de vama, datand din 1368, iar ca targ din sec. XV. Cu o istorie marcata de unele evenimente notabile, intre care se detaseaza luptele lui Radu de la Afumati cu turcii (1523), intarirea detasamentelor lui Tudor Vladimirescu cu localnici (1821), actiunea cetelor de haiduci ai lui Iancu Jianu etc., Slatina se inscrie astazi printre marile centre industriale din Romania (producerea si prelucrarea aluminiului s.a.), precum si ca centru de convergenta social-culturala.

Parcul Eugen Ionescu, Slatina (Sursa: http://www.primariaslatina.ro/)

Principalele obiective turistice

Muzeul Judetean, cu sectii de istorie si arta populara, expune material istoric, documente si tiparituri vechi, piese de arheologie din cea mai indepartata perioada a paleoliticului cunoscut pana acum in tara noastra, apoi ceramica, monede, arme, precum si costume populare traditionale, tesaturi si cusaturi specifice zonei;
Biserica Troitei, ctitorie a lui Matei Basarab din 1645, cea mai veche constructie existenta in oras;
Catedrala, inaltata in 1782 si pictata mai tarziu de Gheorghe Tattarescu.

Regiunea inconjuratoare

Padurea Streharet, un parc natural cu lac de acumulare, in mijlocul caruia se afla Schitul Streharet, construit in 1664-1688 si reparat in 1844, si un vechi edificiu, inaltat la sfarsitul sec. XVI si refacut in 1645 (Schitul Clocociov);
Brancoveni, localitatea natala a domnitorilor Matei Basarab si Constantin Brancoveanu;
satul Oboga (ceramica);
Calui, localitate rurala, biserica datand din sec. XV si avand o turla inalta si picturi realizate in 1594.

Arad – mica vienă de pe Mureș

Municipiul Arad este reședința județului cu același nume, fiind situat în vestul României, pe râul Mureș. Aradul, cu o populație de 159.074 locuitori, este un centru urban important, din vestul României. Având în vedere dezvoltarea economică și culturală, conducerea municipiului Arad și-a anunțat participarea la Capitala Culturală Europeană a anului 2021.

Prima atestare documentară a zonei Ardealului datează de la începutul secolului al XI-lea. Cronica pictată de la Viena menționează existența orașului în 1331. În perioada 1551 – 1552 orașul este ocupat de forțele otomane, iar opt ani mai târziu este eliberat de Mihai Viteazul. În secolul al XVI-lea Arad reintră sub dominația otomană până în secolul al XVII-lea, când trece sub dominația habsburgică. În 1715 este înființată de călugării romano-catolici minoriți prima școală a orașului cu predare în limba germană. Continuă să citești Arad – mica vienă de pe Mureș

Brăila – de la Radu Vodă, la secolul al XXI-lea

Brăila - Sursa aici — Brăila – Sursa aici

Prima atestare documentară a județului Brăila, datează din anul 1481, (cu vreo 7 decenii după prima mențiune a județului Bacău), când Ștefan cel Mare trimite o scrisoare destinată întregii pături sociale cu mențiunea ,,din tot ținutul Brăilei”.

Domnitorul Ștefan cel Mare întrebuința termenul de ținut, cu sensul de județ, care era deja implementat în limbă în Țara Românească. Înainte de menționarea domnitorului Moldovei, Brăila apare menționat într-o străveche descriere geografică, ce datează din anul 1350, Libro del conoscimiento și în câteva hărți catalane. Între 1538 și 1540, Brăila a fost ocupată de otomani, fiind numită până la încheierea războiului ruso-turc din 1828/1829 Ibrail. Continuă să citești Brăila – de la Radu Vodă, la secolul al XXI-lea

Bacău – orașul de la confluența Bistriței cu Siretul

Date generale

Municipiu în Moldova, reședința județului Bacău este situat la o altitudine de 165 m, în Lunca Siretului, la dreapta de Râul Bistrița (datorită căruia există o centrală hidroelectrică ce furnizează o parte din energia electrică a orașului), în apropiere de confluența cu Siretul. Denumit și orașul lui Bacovia, Bacăul număra la recensământul din 2011 144.307 de locuitori.

-Prefectura_Bacau — Prefectura Bacău – Foto: Nicoleta Tudor

Continuă să citești Bacău – orașul de la confluența Bistriței cu Siretul

Despot – Vodă – domn al Moldovei

Ioan Iacob Heraclid, originar din Grecia, din Insula Creta, născut în 1511 și decedat în 1563 a fost mare domn al Moldovei între anii 1561-1563.

De la dascălul Ioan Lascaris a învățat literatură și a fost inițiat în artele filosofiei. Intrând în grija unui nobil grec – Iacob Heraclide, acesta i-a preluat numele, într-un mod illegal, după moartea lui și așa a avut multe de câștigat, printre care și titlul de principe.

În 1547, s-a încris la Universitatea din Montpellier, din Franța cu numele de Iacob de Marchetti. Acolo a studiat medicina, iar istoricul Leonclavius l-a descris drept fiind “un bărbat frumos la înfățișare, nu mare de stat, vânjos și cu draci în corp.”

Continuă să citești Despot – Vodă – domn al Moldovei