Serghei Vasilievici Rahmaninov (n. 1 aprilie 1873, Novgorod, Rusia – d. 28 martie 1943, Beverly Hills, SUA) a fost un compozitor şi pianist rus legendar, care a emigrat după revoluţia comunistă din 1917, şi a devenit una dintre vedetele de concert cel mai bine plătite din timpul său, şi unul dintre cei mai influenţi pianişti ai secolului 20.
Serghei Rahmaninov s-a născut din părinţi aristocratici, aceştia deţinând mai multe moşii. Ambii părinţi ai lui Rahmaninov erau pianişti amatori, de la aceştia primind viitorul mare compozitor, primele lecţii, după care, la St. Petersburg, a luat lecţii de la Anna Ornatskaya timp de 3 ani înainte de prăbuşirea economică a părinţilor săi.
La vârstă de 12 ani Serghei Rahmaninov s-a mutat la Moscova, unde în urma studiilor cu Nikolai Zverev i s-a dezvoltat echilibrul muzical.
Rahmaninov a devenit un student valoros, terminându-şi studiul pianului cu un an mai devreme în anul 1891. Pentru a termina cursul de compoziţie cu Arensky într-un singur an, el a scris într-un act opera Aleko (bazat pe Ţiganii lui Puşkin), care a avut premiera la Teatrul Bolshoi în anul 1893, operă care a devenit foarte cunoscută.
Puțini de peste oceanele planetei noastre cunosc răspunsul la o întrebare cât se poate de geografică, iar când sunt întrebați de Republica Moldova, mai că i-ar zice Cricova, Mileștii Mici sau să o creadă parte a vreunui stat din îndepărtata și influenta vecinătate. Totodată, puțini știu că despre această țară se poate vorbi așa cum se vorbește despre muzică, pentru că ea s-a născut acasă, în Moldova, la 1 martie, 1937, odată cu primăvara, în satul Mocra, îmbrăcând haina unui suflet, pe nume Eugen Doga.
Eugen Doga, compoitor din Republica Moldova
Probabil Doga vine de la prima notă de pe portativ, înainte de a se trage din Transnistria, dintr-un sătuc sovietic pe vremea aceea, îndrăgind muzica, practic, ca pe o mamă a lumii interioare, acea în care poate trece toate vămile, neavând hotar și limite.
A ajuns, astfel, în sufletele tuturor, datorită primului pas măreț de a absolvi școala de muzică „Ștefan Neaga” din Chișinău timp de patru ani la mijlocul secolului al XX-lea. Cel de-al doilea pas a fost Conservatorul de Stat și Institutul de Arte „Gavriil Muzicescu”, unde a studiat violoncelul și, respectiv, clasa de compoziție. Student fiind, își începe foarte devreme cariera de muzician în Orchestra Comitetului de Stat al R.A.S.S.M pentru Televiziune și Radiodifuziune, în calitate de violoncelist, pe care o va profesa timp de cinci. Se dedă artei predării, fiind profesor la școala de muzică al cărei absolvent a fost, „Ștefan Neaga”, carieră pe care o dedică următorilor alți cinci ani din viața sa.
Eugen Doga în tinerețe
Între timp, reușește să se afirme cu dexteritate în arta muzicală, acolo unde nu în zadar o făcea pe maestrul, pentru că urmează momentul său de glorie, când se afirmă pe scena internațională. Debutează în anul 1963, încă pe când era profesor și membru al colegiului redacțional și de repertoriu al Ministerului Culturii al R.S.S.M., cu un cvartet cu coarde. După ce și-a cucerit profesiunea, succesul îl cucerise și el, astfel urmându-l pretutindeni. Timpul și talentul îl transformă, apoi, în autorul unor lucrări de excepție, scriind muzică pentru filme, de estradă și de scenă, semnând, de altfel, și numeroase compoziții devenite șlagăre.
Eugen Doga, compozitor din Republica Moldova
„Primăvara omenească”, „Vocea omenească”, „Curcubeul alb” sunt cantatele care îi marchează cu aur cariera muzicală, servindu-i drept inspirație în crearea unei simfonii, cântece de estradă și pentru copii.
Avântul pe care-l cunoaște în domeniul filmografiei îl ridică pe culmile succesului, regăsindu-și numele printre cei mai renumiți compozitori cinematografi post-sovietici. Comedia Se caută un paznic reprezintă debutul muzicianului în arta filmografiei, la Studioul Cinematografic Moldova-Film, în 1967, compunând muzică pentru mai mult de 200 de filme: Singur în fața dragostei, Nunta la palat, Lăutarii, Șatra. Dulcea și tandra mea fiară este filmul pentru care Eugen Doga va scrie valsul ce va deveni, în 2014, una dintre cele patru capodopere muzicale ale secolului XX, ales de către UNESCO.
„Dulcea și tandra mea fiară”, secvență
Eugen Doga se face vinovat de dezvoltarea filmului de animație din Republica Moldova, realizând coloana sonoră pentru diverse pelicule, semnând totodată și muzica pentru o serie de spectacole, cum ar fi: Pe un picior de plai, Păsările tinereții noastre, Luceafărul ș.a.
Premii și titluri oferite artistului Eugen Doga
Încă din 1967, de pe când era profesor, i-a fost conferit titlul de Maestru Emerit al Artei din Moldova, Artist al poporului din R.S.S.M., iar în 1987 devine Artist al Poporului din U.R.S.S. Cu Premiul Ordonul Republicii și Omul Secolului XX (SUA) maestrul este decorat în anul 1997 și, respectiv, 1998, iar peste doi ani – cu Ordinul Steaua României, oferindui-se gradul de ofițer, în timp ce acum 9 ani, primește ordinul Pentru Merite în fața Patriei din partea Rusiei.
Eugen Doga și Vasile Iovu, 2007
De asemenea, în timp ce la Moscova i se conferă titlul de Doctor Honoris Causa, în Republica Moldova, anul 2007 este considerat „Anul Eugeniu Doga”.
Varietatea genurilor pe care Eugen Doga le abordează și le stăpânește cu lux dovedește faptul că în cosmologia muzicii, autorul de genialitate a cucerit un loc destinat unei stele, punându-și sufletul pe portativ, iar viața fiind un solfegiu. Emotivitatea pe care compozitorul o transmite prin fiecare vibrație sonoră comunică în toate limble, pentru fiecare ascultăror, indiferent de cultură, culoare, credință.
Anul acesta, Eugen Doga atinge vârsta octogenară, iar cu această ocazie, Ministerul Culturii din Republica Moldova a numit anul 2017 „Anul Eugen Doga”.
Dorința de dezvoltare și remarcare într-un anumit domeniu face ca fiecare om să aibă un model de urmat, o muza despre care va zice: „așa vreau să devin!”.
În urmă cu patru ani am facut și eu, la rândul meu, cunoștință cu cea care urma să-mi devină model, îndrumatoare în tărâmul minuțios al muzicii. Cea care m-a sfătuit cu unele dintre cele mai prețioase gânduri și care m-a învățat, cu toată caldura, micile taine pentru a ajunge la inimile oamenilor, ascultătorilor noștri. Este vorba despre Mihaela Iordache-Farcaș – o prezență mereu impunătoare pe marile scene, o voce cu o rezonanță puternică, ce duce mai departe frumusețea folclorului autentic românesc, atât prin repertoriul mereu bine ales, cât și prin apariția impecabilă în portul popular tradițional. Este modelul meu, atât ca om, cât și ca suflet dedicat scenei și cântecului.
Ludwig van Beethoven, unul din cei mai mari compozitori din lume, a schimbat viziunea oamenilor despre muzică, aducând frumusețe și încântare urechilor chiar și atunci când el a surzit.
Trăind în perioada 1770 – 1827, compozitorul a fost consacrat pentru 9 simfonii, sonate, cvartete și multe altele. Istoria muzicii nu ar fi la fel astăzi dacă Beethoven nu ar fi existat.
Acest geniu al notelor muzicale ne dă o lecție de perseverență și ambiție și ne arată că totul e posibil chiar și atunci când pare imposibil. După ce a rămas fără auz, compozitorul și-a continuat munca compunând Simfonia a IX – a pe lângă sonate și cvartete.
Ludwig van Beethoven demonstrează că scopul suprem al existenței sau orice alt scop, poate fi dus la bun sfârșit chiar și atunci când pare imposibil. Totul depinde de voință!
Georg Friedrich Händel (scris uneori şi Haendel, iar în engl. George Frideric Handel, n. 23 februarie 1685, Halle/Saale – d. 14 aprilie 1759, Londra) a fost un compozitor germano-englez din epoca barocului care s-a remarcat în special prin compoziţiile sale instrumentale şi oratorii precum Mesia (1741), precum şi prin piese ocazionale precum Muzica apelor (1717) şi muzica pentru focuri de artificii Royal (1749).
De la o vârstă fragedă, Handel a dorit să studieze muzica, dar tatăl său s-a împotrivit deoarece punea la îndoială faptul că muzica ar fi fost o sursă realistă de venit. În schimb, cea care i-a arătat toată susţinerea a fost mama sa, cu ajutorul căreia, pe ascuns, a luat lecţii de muzică.
Corina Chiriac (n. 26 octombrie 1949, București) se numără printre cele mai iubite cântărețe de muzică ușoară, încântând de-a lungul timpului atât prin vocea sa, cât și prin talentul de compozitoare, textier și actriță. Prezentatoarea emisiunii Opriți timpulși-a început cariera artistică într-o familie de compozitori, tatăl, Mircea Chiriac a fost profesor la Conservatorul Ciprian Porumbescu din București, iar mama sa, Elisabeta Chiriac a fost profesoara de pian.
La vârsta de 16 ani câștigă premiul de popularitate la concursul Debuturi, pătrunzând în atenția publicului cu melodia Pe valea Prahovei. Un an mai târziu finalizează studiile liceului ,,Nicolae Bălcescu” și urmează studiile la IATC ,,I. L. Caragiale”. Debutul în actorie și-l face cu rolul secundar în piesa ,,Sfântul” de Eugen Barbu, la Teatrul de comedie din București. Continuă să citești O stea dintotdeauna – Corina Chiriac
Avem nevoie de trecut, ca să înțelegem de unde vine prezentul. Avem nevoie de istorie, ca să construim piloni de sprijin în viitor, avem nevoie de oameni mari și personalități ca să știm, că înaintea noastră, au existat minți luminate care au lucrat pentru noi, pentru bunăstare, pace, pentru înțelepciune.
Anton Pann s-a născut în 1796, cu numele de Antonie Pantoleon-Petroveanu, în Sliven – un târg așezat la poalele Balcanilor, pe malul râului Tundza, Imperiul Otoman ( azi, Bulgaria). Cu privire asupra zilei în care s-a născut există mai multe variante, ceea ce c iar data nașterii nu se știe exact, pentru că există mai multe variante.
Tatăl lui Pann, de profesie căldărar, a murit pe când cei trei băieți ai familiei Pann erau la o vârstă fragedă. Între anii 1806-1812, mama lui Pann, Tomaida, își ia copiii și se mută la Chișinău, unde Antonie este primit în corul bisericii mari din Chișinău, în calitate de sopran. Acolo începe procesul de învățare a limbii române și tot în acea perioadă, el se semnează “Anton Pann” pe o carte de cult. Soarta fraților lui a fost mai tristă, pentru că, înrolându-se în armata rusă, mor în timpul asedierii din 1809 a Brăilei. Continuă să citești Anton Pann – cântăreț al slovei românești
Mă numesc Nicoleta Paic, am 19 ani și sunt proaspătă studentă la Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău, Facultatea de Litere, la programul de studii Engleză-Franceză.
Dacă m-ar opri cineva, în mod aleatoriu, și mi-ar propune să mă definesc pe scurt, cum sunt eu sau, mai bine, care este esența ființei mele, aș răspunde fără nicio urma de ezitare: muzica. Muzica pentru mine a însemnat și înseamnă o lecție de viață, este cea care m-a format ca om și de la care am avut cel mai mult de învățat.
Îndrăznesc să spun acestea tocmai pentru că în muzică am crescut; încă de la o vârstă frageda auzeam cântecele mamei în casă, copilaria mea a fost dominată de astfel de momente, iar serile se lăsau mai mereu cu așa zisele concerte în oglindă și cu veșnica dorință de a mă afla pe scena.
Marile mele pasiuni au fost dintotdeauna muzica și dansul, și nu orice dans, ci dansul popular românesc. Continuă să citești Visul de a ajunge pe marile scene
Serghei Vasilievici Rahmaninov (n. 1 aprilie 1873, Novgorod, Rusia – d. 28 martie 1943, Beverly Hills, SUA) a fost un compozitor şi pianist rus legendar, care a emigrat după revoluţia comunistă din 1917, şi a devenit una dintre vedetele de concert cel mai bine plătite din timpul său, şi unul dintre cei mai influenţi pianişti ai secolului 20.
Georg Friedrich Händel (scris uneori şi Haendel, iar în engl. George Frideric Handel, n. 23 februarie 1685, Halle/Saale – d. 14 aprilie 1759, Londra) a fost un compozitor germano-englez din epoca barocului care s-a remarcat în special prin compoziţiile sale instrumentale şi oratorii precum Mesia (1741), precum şi prin piese ocazionale precum Muzica apelor (1717) şi muzica pentru focuri de artificii Royal (1749).
Corina Chiriac (n. 26 octombrie 1949, București) se numără printre cele mai iubite cântărețe de muzică ușoară, încântând de-a lungul timpului atât prin vocea sa, cât și prin talentul de compozitoare, textier și actriță. Prezentatoarea emisiunii 
