Puțină lume știe despre Valea Uzului și atracțiile turistice care fac cinste numelui. Aici a fost construit primul baraj din România.
Se crede că, în urmă cu un secol, această zonă era plină în adâncuri de zăcăminte de aur, acestea fiind extrase în cele 3 mine din zonă.
Istoria barajului însă, datează din perioada 1965-1973 când s-a realizat construcția acestuia. Barajul de la Valea Uzului măsoară o înălțime de 84 metri și o lungime de 507 metri. Primul baraj cu contraforți din România și al doilea în Europa de acest fel.
Departe în timp (1798), dar nu și în spațiu – la doar 18 km de localitatea bucovineană, Gura Humorului, Cacica se numără printre cele mai vechi mine de exploatare de sare cristalizată din saramură de pe continentul european. După amplasarea în cadrul județului, comuna Cacica reprezintă inima Sucevei. Dacă e să ne furișăm în timp, cu siguranță, Cacica nu e despre o civilizație care s-a dezvoltat în urma apariției sistemului de irigații în preajma fluviului Nil, dar, cel puțin denumirea, se trage de la un pârăiaș, Kaczka. Din slavonă, acesta înseamnă rață.
Despre Cacica vorbesc documentele sfârșitului secolului al XVIII-lea. Până atunci însă, cu mai mult de 200 de ani înainte de a se scurge veacul al optsprezecelea, în regiunea românească, supusă fiind administrației austriece, s-a deschis o mină pentru cele 20 de familii poloneze și altele patru de ucrainieni, poposite aici în urma văditului interes pentru sarea – bogăție minerală după care tânjeau habsburgii. Pentru a da undă verde mineritului, lucrările de defrișare a zonei a trebuit să înceapă curând, ceea ce a și urmat.
Pe pământ românesc, polonezii s-au acomodat foarte repede, astfel încât localitatea să se transforme într-o patrie a lor, în ciuda celor patru familii de ucrainieni. S-au gândit oare că pun temelia unei comunități care va dăinui secole?Nu, ei doar minau.
Cacica, arc peste timp
Dacă te rătăcesc picioarele cumva prin Cacica, de vină e Salina. Iar natura are motivele sale pentru asta: cele peste 8200 de galerii armate cu lemn și vechi de sute de ani te ajută să străbați cele două secole de existență. Fiind săpată manual, salina e un muzeu al amprentelor, nefolosindu-se niciun alt utilaj decât mâna omului. Azi, Salina Cacica, adevărata moștenire a timpului, simbolizează perfecțiunea naturii. Nu în zadar, pentru că în subteran poți pătrunde doar datorită treptelor de brad pe care sarea le-a îmbrățișat, împietrindu-le veșnicia în inima vremii.
Una din cele 8200 de galerii în sare
Deschiderea oficială a salinei a avut loc în anul 1791. Întinzându-se pe o arie impozantă, baza turistică presupune un traseu de 5oo de metri. Munca acelor ocnași de acum 300 de ani au ridicat prin viitoarea Cacică un monument timpului, în care stă Dumnezeu, la capătul opus al celor 150 de trepte de coborât. Acolo, turiștii pot face cele mai impresionante poze primului obiectiv turistic din întregul complex, Capela Romano-Catolică Sfânta Varvara.
Capela Romano-Catolică Sfânta Varvara
La 29 demetri în pământ, în 1803, mâini dibace și iscusite încep primele ciopliri pentru ridicarea unui lăcaș sfânt, a cărui cruce, amvon, rambleu și altar sunt sculptate în sare. Tot în același perete sărat, înzidirea chipului Sfintei Varvara în blocurile sudice de sare va fi devenit icoana bisericii cu același nume, protectoarea minerilor.
Tot mai spre adâncurile pământurilor cacice, la 35 de metri adâncime de lumina soarelui, zidarii au dat de suficiente minerale de sare, pentru a reda silueta Capelei Ortodoxe. Galeria în care aceasta este săpată depășește cu mult pe cea în care se află capela catolică, fiind mal largă, în pereții salinei sculptându-se basoreliefuri cu motive religioase. Ajunși aici, turiștii se pot închina Icoanei Sfântului Daniil Sihastrul.
Lacul Sărat, unic în România
Chiar și în lipsa plutei, cea cu care însuși Carol I se plimbase, pe apa artificial amenajată în salină, Lacul Sărat de la Cacica este unic în țară. Ceva mai adânc decât cele două capele, forma lacului este redată și de balustrada de lemn care înconjoară apa. Pereții impetuoși țin în brațe cristalele de sare ce conferă anturajului un aspect luxos și curat, aidoma unei săli de operație, datorită aerului pur din întreaga salină.
Lacul Sărat, Salina Cacica
Întâlnirile festive, balurile, spectacolele de altădată erau marcate într-o sală la fel de sărată, care poartă denumirea de Sala de dans ori Sala ing. Agripa Popescu. Aceasta este destul de încăpătoare, având și trei balcoane, săpate și ele în sare. Azi, aceeași sală și-a păstrat doar numele, fiind destinată pasionaților de sport, transformându-se în teren de volei și tenis.
Terenul de sport.
La aproximativ 40 de metri în sare, Salina Cacica surprinde și cucerește prin sănătate, manufactură splendidă, istorie palpitantă și peisaje cum numai la Bucovina se-ntâmplă să dea Dumnezeu.
Acest platou (din judeţui Bihor) este situat la 1200-1400 m alt. și constituie una dintre cele mai prețioase, mai fastuoase, mai impresionante arii peisagistice ale Munților Apuseni din Carpații Românești, fiind înzestrat cu o bogata și variata gamă de fenomene carstice. Printre acestea se remarcă, prin mareție și frecvență, dolinele, izbucurile, cheile, peșterile, avenele și văile oarbe. Această arie turistică este declarată rezervație naturală și are o suprafață de 460 hectare. Din cabana Padiș, situată la altitudinea de 1280 metri, se poate ajunge spre toate obiectivele turistice. Cabana este construită sub vârful Biserica Moțului.
Băile Tușnad reprezintă o importantă stațiune balneo-climaterică din județul Harghita situată între munții Harghita și Bodoc. Stațiunea a apărut în 1842, când un tânăr s-a vindecat miraculos în momentul în care s-a scăldat în apele minerale existente. Efectele terapeutice ale apei au atras atenția autoritățile, înființându-se în anul 1845 o societate în vederea exploatării stațiunii.
Dovezile scrise, însă, atestă existența apelor minerale din zona tușnadului încă de la începutul secolului al XVIII-lea. Folosită la început de localnici, apa cu efecte curative a devenit de-a lungul timpului cea mai importantă stațiune balneară, denumită și Perla Ardealului. Continuă să citești Băile Tușnad – perla tămăduitoare a Ardealului
Lacul Izvorul Muntelui are, în medie, o lungime de 35 de km, iar direcția lui generală este de la nord-vest înspre sud-est. După mărime, este al doilea cel mai mare lac artificial din România și al treilea după adâncime.
Există două captări secundare: la Tașca și la Izvorul Muntelui. Acestea deviază apa râurilor Bicaz și respectiv Izvorul Muntelui în lacul principal. Cea de la Tașca se află în spatele unui baraj stăvilar cu două câmpuri deversoare. Apa care se acumulează la Tașca se folosește pentru producerea de energie electrică (la Centrala Hidroelectrică Bicaz-Stejaru), dar și pentru alimentarea fabricii de ciment din apropiere.
Călimănești este un oraș din România, situat la poalele masivului Cozia și Căpățânii din Carpații Meridionali, în partea de nord a județului Vâlcea și pe ambele maluri ale Oltului.
Acolo, Mircea cel Bătrân a ctitorit Mănăstirea Cozia, iar locurile sunt foarte cunoscute încă de pe vremea dacilor, pentru efectele incomparabile ale apei termale din zonă. Încă în 138, romanii, cucerind Dacia, au ridicat acolo un castru de apărare, cunoscut sub numele de castrul roman Arutela, acesta fiind numele roman al Oltului. În jurul castrului a început să se dezvolte și să se extindă o așezare rurală destul de înfloritoare. Însă, această așezare a fost destrămată în secolul V, când conducătorii ei, Căliman, Șerban, Stoiam și Bogdan au împărțit-o și noile așezări au fost numite Călimănești.
Vară. Zile toride şi nopţi sufocante. Aşa putem descrie acest anotimp de foc, condimentat cu temperaturi care fac mercurul din termometre să o ia razna. Nu de puţine ori suntem martorii unor zile de-a dreptul irespirabile, nu-i aşa? Orice bucăţică de umbră, orice colţişor răcoros este o adevărată mângâiere pentru organismul uman. Ştiţi unde e cel mai greu de suportat căldura apăsătoare? Ei bine, în aşezările omeneşti cu multe maşini, gaze de eşapament, aglomeraţie, poluare fonică şi chimică şi tot aşa… aţi ghicit. În oraşe. În eternele şi crudele adăposturi haotice din prezent.
Cu toate acestea, fiecare dintre noi dorim să ne luăm o binemeritată vacanţă de câteva zile sau săptămâni la… mare. Pe plajă în Constanţa, pe şezlong, sub umbrelă, cu un fresh rece de portocale şi cu briza mării care ademeneşte spre o bălăceală alături de familie şi prieteni. Tipic pentru iubitorii de căldură şi temperaturi ridicate. Mulţi dintre ei afirmă că nu îşi pot imagina să petreacă concediul în altă zonă a ţării; ce-i drept, lăsând soarele să le mângâie pielea vor căpăta acel bronz ciocolată şi cappuccino pe care mulţi îl invidiază… iar la acest capitol doamnele şi domnişoarele sunt campioane şi experte. Personal, aş alege oricând valurile mării şi fierbinţeala nisipului, combinate cu un cocktail cu gheaţă…
Valurile spumante ale Mării Negre. Sursa: www. fundaluri.ro
E vară şi mersul la mare este specific sezonului, asta e clar. Cu siguranţă cunoaşteţi senzaţia aceea de răcorire în apa mării după ce ne-am prăjit câteva ore bune sub soarele dogoritor, corect? E ca atunci când mergem pe strada încinsă, în plină zi caniculară şi simţim că ne topim pe picioare şi deodată… vedem la câţiva paşi în faţa noastră un hipermarket cu aer condiţionat. Nu se supără nimeni dacă intrăm pentru câteva minute şi ne prefacem că dorim să cumpărăm vreun produs doar să ne mai potolim puţin arşiţa, nu? Asta e vara. Mulţi o îndrăgesc, unii nu prea o agreeză, dar cert e că nu putem trece prin ea fără să o simţim cum ni se aşază în casă, pe piele, afară…E frumoasă şi ne bucurăm că o întâlnim în fiecare an, e altceva şi cel mai important, datorită ei ne putem bucura de vacanţă.
Desigur că există şi reversul medaliei sau mai bine zis, iubitorii de răcoare şi temperaturi mai scăzute, de aer rece şi puternic pentru plămâni, de multă umbră şi cât mai puţin soare… Exact, sunt cei care preferă muntele, vacanţa la munte, clima şi temperaturile de acolo, tot ce are legătură cu altitudinile înalte. O fi ea vara frumoasă şi relaxantă, dar e prea sufocantă şi de nesuportat. De aceea, unii dintre noi preferăm să nu ne mai aruncăm în aglomeraţia exagerată de pe nisipul încins, ci să ne retragem la linişte şi aer respirabil. Locuri de munte unde mireasma brazilor verzi şi aerul rece se îmbină armonios şi perfect în creionarea unui peisaj mirific. Cine nu ar dori să surprindă apusul de soare de pe vârful muntelui şi să rămână uimit de frumuseţea plastică a locului? Cine s-ar mai gândi la săriturile în mare şi la îngheţata cu umbreluţă la 35 de grade?
Apus de soare în munţii Apuseni, România. Sursă: www.expunere.com
Într-adevăr, peisajul zonelor de munte trebuie imortalizat şi savurat de la prima şi până la ultima respiraţie, de la orice înălţime, de la fiecare privire. Există în lume trăiri şi experienţe care ne paralizează în sensul bun al cuvântului şi fără de care nu ne-am da seama cât de proaspătă şi de încântătoare este natura, fie la mare sau la munte. E ca şi cum aceste două peisaje ne-ar trimite în fiecare an în lumi diferite, fiecare cu tabloul şi povestea ei. Tot ce trebuie noi să facem e să nu lăsăm destinul să ne descoase de ele…
Acolo unde muntele se intalneşte cu marea (Bistriţa-Năsăud, România). Sursă: atacdeiaşi.ro
Parcul Național Călimani se află în zona central – nordică a țării și intră în administrația județelor Mureș, Suceava, Harghita și Bistrița – Năsăud. Prima mențiune a acestui parc a avut loc în anul 1975, iar în anul 2000 a fost numit arie protejată prin lege.
Cu o suprafață de 24566 ha, parcul este prezent într-o zonă montană, aici aflându-se Vârful Pietrosul Călimani – 2100 m, Vârful Gurghiu – 1776 m, Vârful Harghita – 1800 m, Vârful Lucaciu – 1778 m, Vârful 12 Apostoli – 1760 m, Vârful Ciomatu – 1.301 m.
Importanța Parcului, dincolo de diversitatea reliefului, care înglobează fascinante forme: chei, văi, doline, măguri, lapiezuri, ponoare, poiene; cu suprafețe naturale acoperite cu păduri, pășuni și pajiști, este oferită și de prezența celui mai mare crater vulcanic din România (inactiv în prezent). Continuă să citești Parcul Național Călimani
Puțină lume știe despre Valea Uzului și atracțiile turistice care fac cinste numelui. Aici a fost construit primul baraj din România.
![Platoul carstic Padiș – o impresionantă arie peisagistică din Apuseni[:en]Padis Karst Plateau – an Impressive Landscaping Area](https://www.edusoft.ro/revista/wp-content/uploads/2015/09/padis_cetatea_radesei.jpg)
Parcul Național Călimani se află în zona central – nordică a țării și intră în administrația județelor