Arhive Mircea cel Batran - Revista EduSoft

Sculptorul român care a creat peste 30 de monumente în bronz, marmură și piatră ale unor personalități istorice

Marius Butunoiu s-a născut pe 22 octombrie 1919 la Turtucaia și a fost un sculptor român. A devenit ofițer în arma geniu și având, în urma liceului, specialitatea de maestru sculptor, a fost șef al Studioului de Arte Plastice al Armatei până la trecerea în rezervă, în 1977.

Este autor a peste 30 de monumente în bronz, marmură și piatră. A fost preocupat și inspirat îndeosebi de personalitățile istorice (Burebista, Decebal, Traian, Basarab I, Mircea cel Bătrân, Bogdan I, Vlad Țepeș, Ștefan cel Mare, Ioan Vodă cel Cumplit, Mihai Viteazul, Dimitrie Cantemir, Aleksandr Suvorov, Alexandru Ioan Cuza).

Unele monumente realizate de el, în 1961, și consacrate ostașului român, au fost amplasate inclusiv în Ungaria, în orașele eliberate de armata română în Al Doilea Război Mondial (Miskolc, Nyíregyháza și Hajdúböszörmény), însă cel mai cunoscut este Monumentul eroilor patriei, realizat în 1956-1957 împreună cu Zoe Băicoianu, Ion Dămăceanu și T. N. Ionescu și amplasat în fața Universității Naționale de Apărare din București.

Continuă să citești Sculptorul român care a creat peste 30 de monumente în bronz, marmură și piatră ale unor personalități istorice

Mircea cel Bătrân – domnitorul Țării Românești

Mircea cel Bătrân Vezi sursa aici — Mircea cel Bătrân
Vezi sursa aici

Mircea cel Bătrân (n. 1355 – d. 31 ianuarie 1418), fiul lui Radu I a fost domnul Țării Românești în perioada 23 septembrie 1386 – noiembrie 1394/1395. În timpul domniei lui, Țara Românească a ajuns la cea mai mare întindere teritorială din istoria sa. Fiul lui Radu I şi fratele lui Dan I a fost supranumit şi Mircea cel Mare în istoriografia română, datorită dibăciei sale în orânduirea ţării.

Titulatura de Bătrân nu a fost folosită cu sensul termenului din prezent. La mijlocul secolului al XIV-lea cuvântul bătrân era folosit în cancelaria domnească cu sensul de primul şi, întrucât în Ţara Românescă nu se obişnuia numerotarea domnitorilor ca în Occident, cu cifre romane, s-a apelat la supranumele cel Bătrân, pentru a sublinia faptul că era primul domnitor cu numele Mircea.

[timed-content-client show=”0:10:1000″ hide=”1:0:1000″ display=”div”]Daca vrei sa scriem un text frumos si despre tine, contacteaza-ne aici.[/timed-content-client]

La urcarea pe tron, Mircea cel Bătrân găseşte o ţară aflată în plină ascensiune economică şi politică, datorită chibzuinţei înaintaşilor săi. Acţiunile sale se vor îndrepta spre dezvoltarea economiei, spre întărirea armatei, consolidarea administraţiei şi construirea lăcaşurilor de cult. Continuă să citești Mircea cel Bătrân – domnitorul Țării Românești

Targu Jiu – oraşul sculpturilor lui Brâncuşi

Date generale și istorie

Târgu Jiu este un municipiu din România, reşedinţa judeţului Gorj, având o populaţie de 82504 locuitori, la recensământul din 2011. Este situat în depresiunea omonimă, înconjurată de culmile Subcarpaţilor Getici, pe Valea Jiului, la altitudinea de 205 metri.

Atestat ca târg ]n 1406 (de Mircea cel Bătrân) și în 1426 (de Dan al II-lea), iar ca oraș (printre cele mai însemnate) la sfârșitul aceluiași secol XV, Târgu Jiu s-a dezvoltat pe locul unei așezări geto – dacice aflată pe drumul care lega Drobeta (Drobeta-Turnu Severin) cu Buridava (Râmnicu Vâlcea) și, peste pasul Vâlcan, cu Sarmizegetusa. A fost capitala ținutului Jales în sec. XV, iar în sec. XVII a devenit capitala județului Gorj. A avut mult de suferit în urma atacurilor turcești, înregistrând perioade alternative de progres și decădere. În prezent este un important centru industrial (mașini- unelte pentru forjare și presare, produse refractare, mobilă, confecții, sticlărie de menaj, produse alimentare etc.) și social- cultural.

Colegiul Național_-Tudor Vladimirescu, Târgu Jiu, Foto: Răzvan Socol — Colegiul Național „Tudor Vladimirescu”, Târgu Jiu, Foto: Răzvan Socol

Continuă să citești

Relații diplomatice între Imperiul Otoman și Țara Românească

Istoria Imperiului Otoman, de la crearea și până la căderea acestuia, este una exhaustivă prin evenimente cărora se datorează interesul a nenumărați istorici. Turcii otomani întruchipează un model din punct de vedere evolutiv, al popoarelor turcești.

Noi, având privilegiul de-al avea pe Eminescu în „grădina” noastră, am cunoscut prin versiunea liricizată Expediția Sultanului Baiazid I- „Un sultan dintre aceia ce domnesc peste vreo limbă,/Ce cu-a turmelor pășune, a ei patrie și-o schimbă.”, în Scrisoarea III.

Reprezentare a unei întâlniri oficiale (sursa: aici) — Selim al III-lea primind oficiali la Palatul Topkapı

Continuă să citești Relații diplomatice între Imperiul Otoman și Țara Românească