Arhive medicina - Revista EduSoft

Informatica și aplicațiile ei nelimitate. Ce este inteligența artificială și cum ne poate influența viața

În momentul de față, informatica poate fi considerată indispensabilă atât pentru viața de zi cu zi a fiecăruia dintre noi, cât și pentru domeniile avansate ale științei. Internetul a revoluționat în ultimii ani comunicarea la nivel mondial între companii, zona de logistică și mass media.

În acest context, informatica și-a câștigat gradual un loc din ce în ce mai important în viețile noastre, fie că vorbim de aparatura electrocasnică, smartphone-uri, televizoare sau medicină. Computerele pot acum să administreze, să protejeze, să transmită și să prelucreze o mare cantitate de informații într-un timp foarte scurt.

Ca să efectueze astfel de operații este necesară o interacțiune complexă între sistemele de hardware și de software, adică exact domeniile fundamentale de cercetare în informatică.

Continuă să citești Informatica și aplicațiile ei nelimitate. Ce este inteligența artificială și cum ne poate influența viața

Cine este Nicolae Manolescu?

Numele Nicolae Manolescu este cel mai adesea asociat cu criticul literar Nicolae Manolescu, născut Nicolae Apolzan. Cu toate acestea, acest nume a fost purtat și de alte personalități ale științei și culturii române.

Inginerul Nicolae I. Manolescu

Nicolae I. Manolescu (n. 1907, Adjudu Vechi, Vrancea, d. 1993, Bucureşti) a fost un inginer electromecanic român, membru corespondent al Academiei Române. Având o imaginaţie bogată şi un spirit inovator deosebit, inginerul Nicolae I. Manolescu a ştiut să îmbine munca de producţie cu activitatea imbinat munca directa din productie cu cercetarea ştiinţifică si cu activitatea didactică.

În domeniul ştiinţific, Manolescu s-a remarcat în domeniul transporturilor feroviare, aducând contribuţii deosebite la studiul cinematic şi dinamic al suspensiilor boghiurilor, al motorului locomotivei diesel-electrice. Asftel, domnul Manolescu a adus contribuţii în teoria mecanismelor, pentru sistemele de comandă şi reglare automată.

Manolescu a avut şi o recunoaştere mondială, participând la congrese mondiale din Bulgaria, Polonia, Canada, India, Spania şi Cehia. De asemenea, el a fost membru fondator al Federaţiei Internaţionale de Teoria Mecanismelor Maşinilor, IFTOMM, membru al Comisiei Permanente de “Standardizarea Terminologiei”, dar şi membru de onoare al Comitetului tehnic de mecanisme cu bare.

Nicolae I. Manolescu a fost un om bun şi modest, care îi ajuta pe cei în nevoie şi care îşi găsea refugiul în cercetarea ştiinţifică.

Continuă să citești Cine este Nicolae Manolescu?

Știința românească

Știința românească în trecut

În antichitate şi în evul mediu s-a închegat şi s-a dezvoltat un sistem de cunoştinţe în diferite domenii, ca matematica, astronomia, tehnica mineritului, a morătitului, medicina. În evul mediu, în Transilvania, s-a afirmat umanismul, iar spre sfârşitul evului mediu, în toate cele trei ţări române, iluminismul. În secolele 17 – 19, s-au dezvoltat preocupările filologice şi istorice, legate de incepututrile formării trăsăturilor constitutive al naţiunii române; această epoca a produs spirite enciclopedice, că Nicolae Milescu, Constantin Cantacuzino, Dimitrie Cantemir. Activitatea societăţii Şcoală Ardeleană înscrie la sfârşitul secolului 18 şi începutului secolului 19 pagini importante în istorie, filologie şi filozofie (Samuil Sandu Micu-Klein, Gheorghe Şincai, Petru Maior, Paul Iorgovici, Ion Budai-Deleanu). La sfârşitul secolului 18, chirurgul oftalmolog I. Piuariu-Molnar s-a bucurat de un renume european. Gheorghe Asachi (1813) şi Gheorghe Lazăr (1818) au pus bazele la Învăţământul românesc naţional şi au pregătit ingineri hotarnici. După abolirea regimului fanariot (1821), în Principatele dunărene începe o perioadă de intens pionierat cultural, de asimilare a culturii europene, în special a celei franceze.

Continuă să citești Știința românească

Ajuta-l pe Tudor să deseneze!

Bună ziua,

Tudor Fleşcan, fratele Alexandrei (Alexandra Fleşcan), colaboratoarea noastră EduSoft, va fi operat de tetrapareză, o afecţiune neurologică ce acum necesită o intervenție chirurgicală care costă, în acest moment 1850 euro.

Intervenția va avea loc în luna mai, la Chișinău, cu chirurgi pregătiți de școala de medicină rusă. Menționăm că este cea mai ieftină variantă la care a ajuns încercata familie Fleșcan din Moineşti, care mai are și o fiică de 16 ani, suferind de sindromul Rett, o boală neurologică postnatală severă.

Aş fi foarte recunoscători dacă ați putea ajuta familia cu o donație cât de mică, pentru a aduce bucuria unui copil de 8 ani, fraților şi părinţilor ei. Vă mulțumesc!

Bogdan Patrut

Pentru donaţii, vă rog să o contactaţi direct pe Alexandra Fleşcan.
https://www.facebook.com/profile.php?id=100000344011560

Detalii la https://www.facebook.com/tudorflescan/

Nicolae Paulescu – Lupta pentru combaterea diabetului

Motto: „În ce mă priveşte, eu afirm sus şi tare că sunt tot atât de sigur de existenţa sufletului, cât de oricare alt adevăr dovedit de ştiinţa experimentală. Şi nu este vorba aici de o simplă convingere, ci de o credinţă adâncă, dobândită în mod ştiinţific.” (N. Paulescu)

Nicolae Constantin Paulescu a fost un renumit om de știință, medic și fiziolog.

A trăit între anii 1869-1931. Nicolae Paulescu este recunoscut pentru contribuția la descoperirea hormonului antidiabetic eliberat de pancreas numit ulterior insulină.

Acest lucru a revoluționat medicina românească, și a crescut speranța de viață în rândul diabeticilor.

Continuă să citești Nicolae Paulescu – Lupta pentru combaterea diabetului

Ștefan Odobleja – precursorul ciberneticii

Istoria nu stă pe gânduri și ne arată de fiecare dată câte minți luminate s-au născut pe meleagurile mioritice. Ne este dovedit faptul că statutul social nu este definitoriu pentru traiectoria pe care vrem să o urmăm. Deși, pentru societatea din prezent a te naște într-o familie modestă este un handicap destul de greu de ameliorat, iată că trecutul ne amintește că, prin determinare și sudoare, poți ieși la liman.

Dacă răsfoim biografiile oamenilor care au pus o piatră la dezvoltarea artei, a literaturii, a tehnologiei ș.a. vom constata că, de cele mai multe ori, oamenii care au scris o filă de istorie pentru națiunea română nu au făcut parte din pătura superioară a societății. Nu sărăcia te definește, ci munca pe care tu o depui într-o anumită direcție.

Zilele trecute aminteam de Norbert Wiener, considerat părintele ciberneticii. Iată că acum ne întreptăm atenția spre un precursor al ciberneticii, un român care a venit cu primele teorii asupra ciberneticii înainte cu 10 ani faţă de Wiener. Este vorba despre Ștefan Odobleja (n. 13 octombrie 1902, Valea Izvorului, judeţul Mehedinți – d. 4 septembrie 1978). Continuă să citești Ștefan Odobleja – precursorul ciberneticii

La spital sau la hotel?

Zi însorită de vineri, nu la birou, ci în mașină. Direcția Târgu Neamț. Muzică pe fundal și o conversație antrenantă despre nimicuri agreabile. Totul normal, ați spune. Chiar și starea de rău a Mihaelei, care a dus la primul nostru popas în comuna Bo… cui îi pasă?!, am gândit atunci. Bine-bine, dar de ce acolo? Păi pentru că ne trebuia un centru sanitar, iar acela din comuna în care ne aflam era cel mai apropiat. Intrând în sat, căutam ceva micuț cu aer sărăcăcios, care să semene a dispensar, căci termenul “spital” contrasta prea mult cu împrejurările rudimentare. Doar cine s-ar aștepta vreodată să pască vaca pe lângă gardul unui spital de lux?!

Înaintând cu mașina pe străduța îngustă, am dat cu ochii de ceva ce părea a fi o frumoasă pensiune. Ghivece cu flori viu colorate la fiecare fereastră, o curte largă, cu iarbă, trandafiri, chiar și o mică fântână arteziană. Pesemne că vreun localnic înstărit își făcuse din asta o mică afacere.

Dar ce-ar putea să viziteze lumea prin aceste locuri de care eu nu auzisem? Nicicum nu mi-a răsărit în minte ideea că aici era de fapt… Centrul Medical Speranța Bolnavilor Barticești! Ce nume binevoitor! Și ce speranță! O speranță luxoasă.

Dacă ceea ce se afla în clădire nu se putea zări, evident, din exterior, iată că luxul își făcuse loc și afară. În partea stângă, pitit după un gard, era ceva ce puteai să juri că nu găsești la spital: o piscină! Oameni veseli, întregi – nu ologi, în costume de baie, uniform bronzați, se bălăceau fără stres în apa – și aici vine surpriza – sărată! Da, se pare că motivul rezonabil care explică prezența unui astfel de loc sunt efectele benefice ale sării din apă. Și dacă oaspeților nu le e de ajuns acest tratament, alături îi așteaptă un loc pentru masaj, care să aducă beculețul răsfățului la un roșu încins: pericol de relaxare incurabilă!

Continuă să citești La spital sau la hotel?

Legătura minte – trup

În ultimii 50 de ani cercetările ştiinţifice au făcut numeroase sforţări pentru a înţelege legătura creată între minte şi trup, mai exact modul în care gândurile şi sentimentele noastre influenţează starea de sănătate a organismului. Având eticheta de efectul placebo, psibilitatea de vindecare prin puterea gândului încă suscită întrebări în rândul multor medici.

În ciuda reticenţelor unora, există dovezi ştiinţifice conform cărora modalitatea în care gândim şi emoţiile, sentimentele pe care le dezvoltăm faţă de diversele aspecte ale realităţii exterioare au un impact major asupra corpului uman. Astfel, demonstrarea efectelor trupeşti ale stărilor mentale constituie unul dintre centrele de interes ale lumii medicale. Continuă să citești Legătura minte – trup