Viața e o călătorie, așa se spune. Și această călătorie e cu atât mai frumoasă cu cât uneori întâlnești oameni frumoși la suflet, care văd în tine un potențial, o lumină pe care tu n-o simți încă, nici măcar nu știi că o găzduiești. Și atunci ei muncesc alături de tine, pentru a dezvolta acel potențial. Munca, desigur, e una grea. E greu să cultivi într-un om niște calități frumoase, e greu să-i sculptezi talentul într-un mod în care acesta să se materializeze, într-un mod în care acest talent să se preschimbe-n artă. Continuă să citești Dăruire de la dumneaei, recunoștință de la mine
Etichetă: Maria Bocicov
Muzeul Brukenthal din Sibiu
Brukenthal – un cuvânt cu o conotație istorică puternică și deosebită, la fel cum este și Muzeul Brukenthal, situat în centrul istoric al orașului Sibiu, deschis în 1817. Acesta este deosebit și prin faptul că este, totodată, și cel mai mare muzeu din Sud – Estul Europei.
Palatul Brukental este construit de Samuel von Brukenthal în stilul barocului târziu și e situat în Piața Mare, fiind construit între anii 1778-1788. Palatul Brukenthal a fost construit după modelul palatelor vieneze, pentru a-i servi drept reședință oficială baronului Brukenthal și pentru a fi spațiul în care acesta să-și păstreze colecțiile.
Mamă bună, mamă dragă
Mamă bună, mamă dragă,
Te-oi iubi o viață-ntreagă.
Pentru tot ce ai făcut,
Pentru că tu m-ai crescut! (Nina Casian)
Noi ne-am născut, iar mamele noastre plângeau, se chinuiau, țipau de chinuri și dureri, ca să ne putem noi veni pe lume, vii și sănătoși, ca să putem fi aici, ca să putem respira, trăi, iubi și ca să ne putem bucura de viață.
Primul strigăt de viață, primul sunet scos, primul zâmbet, primul cuvânt, primul dințișor, primul pas – toate sunt legate strâns de a opta minune a lumii – MAMA. Ce cuvânt dulce, ce cuvânt înălțător! E sinonim cu pace, iubire, viață, Dumnezeu. E sinonim cu fericirea.
Tații noștri – eroii noștri
Când ne trimite pe pământ, Dumnezeu are grijă ca, acolo jos, să avem un înger și un super-erou: mama și tata. Mama e îngerul blând și bun, care ne oferă viață, iar tata – e un erou, care are grijă de noi, cot la cot cu mama; iar pentru a crește frumos și corect, copilul are nevoie de o combinație nelipsită: glasul dur al tatălui care ceartă, când e cazul și mâna blândă a mamei, care mângâie cu dragoste.
Așadar, tații noștri sunt niște eroi, mai ales cei pe care-i putem numi tați în adevăratul sens al cuvântului. Viețile noastre ar fi așa diferite fără prezența lor, care ne oferă securitate, putere, curaj. Viețile noastre ar fi incomplete fără ei, fără ceea ce pot face ei pentru noi, fără felul în care ne iubesc și ne oferă afecțiune.
Astenia de toamnă: simptome și soluții
Ultimele zile au fost monotone și fără chef de nimic? Ai avut senzația că nu ai chef să vorbești cu nimeni și că ai nevoie să fii singur? Te-ai confruntat cu stări de plictiseală, somnolență, stres, nostalgie și slăbiciuni fizice?
Ei bine, află că nu ești singura persoană aflată în această situație. Odată cu venirea toamnei, mulți dintre noi se confruntă deja cu primele simptome ale asteniei specifice acestui anotimp.
Astenia de toamnă se manifestă la toate categoriile de vârstă și este ușor de recunoscut, datorită durerilor de cap, stresului, fluctuațiilor de temperatură a corpului și nu numai. De asemenea, cei care se confruntă cu astenia de toamnă, resimt și o durere a brațelor și picioarelor, mai ales în zilele posomorâte.
Pentru a combate astenia și pentru a vă simți din nou bine și în formă, vă prezint mai jos câteva soluții care sigur vor da rezultate:
- Mișcare
Faceți cât mai mult sport și mișcare în aer liber. Pe lângă faptul că sportul și exercițiile fizice combat astenia, statul cât mai mult pe afară vă ajută să depășiți momentele de singurătate pe care le aveți stând în casă.
Nostalgie de toamnă
Dacă timpul ar fi avut frunze, ce toamnă! (Nichita Stănescu)
Pisica îmi toarce leneș lângă picior. Îmi mai aruncă câte o privire somnoroasă și apoi se ghemuiește lângă mine. Eu mai sorb o gură din ceaiul meu de mentă și privesc orizontul, apoi cerul, apoi îmi arunc privirea în gol; aștept să treacă un vis pe sub ochii mei, ca să mi-i trezească.
O frunză uscată se desprinde din copacul de la poartă, apoi încă una și încă una… Se aștern obosite la pământ, de parcă acolo vor să ajungă, de parcă pământul le aștepta demult, de parcă nu mai simt nici lipsa ramului, de parcă s-au îndrăgostit și s-au sacrificat. Se aștern și-și odihnesc rămășițele de fibră.
Totul se schimbă, afară de nevoia noastră de copilărie
Aș da orice să mă pot întoarce în trecut, să-mi mai văd priveliștea copilăriei mele; să simt acea emoție, să trăiesc din nou acele clipe, când mama și tata erau eroii mei, iar eu știam sigur că orice frică a mea era ușor de învins, pentru că eu aveam doi eroi invincibili.
Port copilăria în suflet, e cu mine, zilnic, dar și așa, mi-e dor de ea enorm. E un dor ca de un paradis pierdut. Mi-e dor de cerul copilăriei mele, de cerul albastru și nespus de frumos, pe care mă uitam ziulica întreagă, pentru a descoperi pe el fel de fel de figuri, care mai de care: unele jucăușe, altele fioroase. Mi-e dor de soarele pe care-l desenam în felul meu, cu ochi mari și zâmbet larg, pentru că știam că așa e și în realitate; de altfel, cum ar putea dărui atâta căldură și lumină dacă nu ar zâmbi? Continuă să citești Totul se schimbă, afară de nevoia noastră de copilărie
Între a respecta, a te respecta și a fi respectat
Respectul reprezintă atitudinea de stimă față de sine și față de ceilalți și e o calitate la fel de valoroasă ca iubirea. Când oamenii au suferit din iubire, prietenia și stima au fost cele care au venit să vindece rănile… „Oamenii au inventat respectul ca să ascundă locul gol, unde ar trebui să fie iubirea”, afirma Lev Tolstoi în celebra lui operă „Anna Karenina.”
Consider că respectul e o valoare în adevăratul sens al cuvântului, care trebuie promovată cât mai des și cât mai bine în rândul copiilor, tinerilor și nu numai; e o valoare care stă la baza iubirii, pentru că dacă nu există respect în dragoste, aceasta se stinge; se năruie încet-încet.
Continuă să citești Între a respecta, a te respecta și a fi respectat