Sunt cel mai iubit pământean. Sunt cel mai fericit și mai norocos om. Sunt cea mai privilegiată ființă din acest univers, pentru că am alături doi îngeri păzitori, o mamă blajină și un tată protector.
Nu cred că Dumnezeu ne-ar fi putut oferi un dar mai prețios, decât o familie frumoasă și niște părinți iubitori.
Mamele noastre sunt icoanele noastre. Dar tații noștri, de ce de multe ori stau în umbră, de ce nu li se cântă numele în ode mărețe?
Mamă bună, mamă dragă,
Te-oi iubi o viață-ntreagă.
Pentru tot ce ai făcut,
Pentru că tu m-ai crescut! (Nina Casian)
Noi ne-am născut, iar mamele noastre plângeau, se chinuiau, țipau de chinuri și dureri, ca să ne putem noi veni pe lume, vii și sănătoși, ca să putem fi aici, ca să putem respira, trăi, iubi și ca să ne putem bucura de viață.
Primul strigăt de viață, primul sunet scos, primul zâmbet, primul cuvânt, primul dințișor, primul pas – toate sunt legate strâns de a opta minune a lumii – MAMA. Ce cuvânt dulce, ce cuvânt înălțător! E sinonim cu pace, iubire, viață, Dumnezeu. E sinonim cu fericirea.
„Durerea e un lucru foarte ciudat; suntem atât de neputincioşi în faţa ei. E ca o fereastră care se deschide atunci când vrea ea. Camera se răceşte şi nu putem decât să tremurăm…” (Arthur Golden)
Durerile noastre sunt o insulă pustie. Dureri mai vechi, dureri mai noi… Le simt adânc în mine. Îmi apasă pe suflet, pe simțiri, pe tâmplă; mă macină, mă frămîntă, nu mă lasă să respir, nu mă lasă să trăiesc.
Inima mea e slabă acum, pentru că durerile care trăiesc în interiorul ei sunt mai puternice decât ea, pentru că aceste dureri devoratoare se hrănesc cu bucăți din ea. Sufletul e un loc tăinuit și un mare mister: nimeni nu știe unde se află, dar toți știu cum doare.
Sufletul are răni neștiute de nimeni, răni adânci imprimate pe învelișul inimii, care dor tot mai mult și mai mult și se acutizează cu fiecare respirație, cu fiecare gură de aer trasă silit în plămâni. Rănile acestea sunt incredibil de adânci, iar pe dinăuntru, mii de săgeți împung inima cu putere, aducând în față regrete, amintiri, dorințe, trăiri vii, trăiri vechi, dar vii. Îi poți minți cu ușurință pe alții că ești bine, îi poți minți cu un zâmbet și cu felul tău de a fi, zâmbind și râzând și mergând înainte. Dar cum să te minți pe tine? Cum să te minți? Când inima ți-e plină de răni, care sângerează zilnic, clipă de clipă…
Nu, nu te poți minți, iar lacrimile care ți se nasc în suflet, încep să curgă pe dinafară, și curg, mai ales noaptea, pentru că ziua e ușor să-ți ascunzi emoțiile, și față de tine, și față de alții, dar noaptea… e imposibil. Ești doar tu, cu tine însuți, cu gândurile tale, cu imagini din trecutul tău care ți se perindă în fața ochilor pentru a agrava și mai mult durerea pe care o ai. Ești doar tu, doar tu cu inima ta atât de vulnerabilă, care strigă după ajutor, iar tu nu poți face nimic s-o ajuți.
Toți avem dureri, unele mai adânci, altele mai la suprafață, unele mai vechi, altele mai noi, dar cert este că toate sângerează din când în când și ne împiedică să trăim fericiți. Uneori, ne dorim ca aceste dureri să dispară printr-o minune, să ne culcăm liniștiți seara în patul nostru cald, iar a doua zi, dimineața, toate durerile să dispară odată cu împrăștierea întunericului. Ne-am dori să dispară toate dubiile, toate gândurile care ne fac slabi, toate urmele de îndoieli, toate regretele; iar rănile să se cicatrizeze, pentru a ne lăsa să ne ducem crucea în tihnă și pace.
Sau de multe ori ne dorim ca durerile să ne fie spulberate de un vânt puternic, să fie duse departe, părăsite undeva, la o margine de lume, fără să mai poată veni înapoi, fără să ne mai tulbure vreodată. Dar de cele mai multe ori, ne dorim ca inima să redevină ceea ce a fost cândva, să pulseze fericire din nou.
Asta-mi doresc și eu, ca orice muritor de rând, să bată un vânt puternic și să-mi sufle toate durerile sau să dispară toate odată cu lăsarea dimineții, dar până atunci…
Mamă, știu că te doare când știi că și pe mine mă doare, însă într-o zi durerea va dispărea, într-o zi va trece, dar până atunci, te rog, spulberă-mi dubiile, împrăștie-mi tăcerile, alungă-mi fricile, liniștește-mi simțirile, arată-mi drumul către mine. Mami, suflă-mi pe inimă, așa cum îmi suflai pe genunchi, ca să-mi treacă zgârieturile, atunci când eram doar o copilă fără griji. Suflă-mi pe inimă, ca să nu mă mai doară…
Maria Bocicov
Se spune că în viața fiecărei femei există trei minuni, acestea fiind: să vezi cum renaște natura în fiecare primăvară, să simți pruncul cum crește în pântecul tău și să fii Mamă. Eu mă voi opri puţin la partea a treia, pentru că a fi mamă e mai mult decât ne putem imagina. A fi mamă înseamnă a fi un erou cu super-puteri, iar asta implică multă responsabilitate, grijă și dragoste necondiționată.
Da, mamele sunt niște eroine, ele știu mereu ce e mai bine pentru puii lor și tot ele sunt cele care se sacrifică pe sine, pentru a se asigura că ei cresc în pace, voie bună și bucurie.
În calitate de mămică, nu numai o dată te-ai confruntat cu alegerea biberonului care să ofere satisfacție și confort. Cu toții știm că bebelușul se poate obișnui atât de mult cu alăptatul natural, încât poate respinge ulterior, orice fel de biberon. Pentru a veni în ajutorul tuturor mamelor care s-au confruntat măcar o dată cu genul ăsta de probleme, eu am ales biberonul natural din sticlă AVENT de la PHILIPS, care, după mine, face parte din acea listă de lucruri nelipsite din trusa unei mame.
Cred că o să fiți de acord cu mine că a găsi un biberon bun, de calitate, comod pentru copil și care să întrunească toate caracteristicile este foarte greu, însă gata cu incertitudinile și problemele de acest fel, pentru că acum există biberonul AVENT, un lucru de mare ajutor la casa omului. Acest biberon poate fi folosit cu succes chiar şi de taţi 🙂
Continuă să citești Calea către o creștere mai ușoară a bebelușului tău 🙂
Mama, tu eşti oglinda tinereții veșnice, oceanul adânc al purei iubiri. În lumea asta rece, tu ai fost prima care m-a strâns în brațele-i calde şi care mi-a protejat leagănul copilăriei mele, cu prețul vieții sale. Ochii tăi mamă, ochii tăi i-am zărit întâia oară, când la pieptul tău am privit lumea toată, iar vocea ta, vocea ta mi-a făcut urechile şi sufletul să vibreze de emoție si de bucurie. Mamă, tu ai fost de atunci pentru mine surâsul etern care-mi umple si astăzi întreaga ființă. M-ai ascuns mereu de lacrimile tale, mi-ai zâmbit în fiece clipă, în care te durea plecarea mea. Acum mamă am crescut, dar tot eu ramân comoara ta.
Tu, mamă, reînvii în mine primăvara de mult apusă când problemele mă copleșesc, tu mă prinzi de mână și-n palmele tale parcă se repetă veșnicia, un infinit de iubire care mă cuprinde și-mi mângâie sufletul obosit.
Mamă, dulcele meu Rai, tu mă primești mereu acasă, în inima ta ce se aseamănă unui tărâm cu brațele deschise în care liniștea mă copleșește și pacea îmi îmbracă întreaga ființă.
Mama, șiraguri de zile vor trece, dar tu mereu mă vei aștepta cu soarele cald în ochii tăi plânși de dorul meu, mereu mă vei ierta și mamă, indiferent de câți oameni vor bate la ușa sufletului meu, doar tu ai rămâne lângă odorul tău, iar eu draga mea rază de soare, te neglijez de multe ori și mă cuprinde teama, teama că n-aș reuși într-o viața să-ți arăt cât însemni tu pentru mine, draga mea veșnicie, MAMĂ!
Ioana-Sandrina Gheorghiu
“Mama este începutul tuturor începuturilor.” (Grigore Vieru)
Blândă ca o briză a mării, frumoasă ca o primăvară, suavă ca un ghiocel și darnică ca o toamnă încărcată cu daruri alese, acestea ne sunt mamele. Ființe divine, hărăzite de Dumnezeu pentru a ne ghida pașii spre poteci ferite de primejdii.
În noi dăinuiește o dragoste nebună, în ea dăinuiesc toate simțămintele acestei lumi.
Dar, cum? Cum poate această ființă firavă, cu chipul mereu cald, dar totuși brăzdat de griji, să stea împotriva furtunilor devastatoare, să urnească din loc sori și stele pentru a-și vedea copiii fericiți?
[timed-content-client show=”00:10:2000″ hide=”00:30:2000″]
Dacă vrei să scriem ceva frumos despre tine, despre ceea ce faci tu, despre afacerea ta sau despre evenimentul pe care îl organizezi, contactează-ne aici!
[/timed-content-client]
De unde-și alimentează puterile această femeie sortită jertfirii veșnice?
Mă uit la ele, la mamele noastre și mă întreb: Oare mai poate exista în noi acel grăunte de îndoială, că îngerii n-ar exista pe pământ?
Mama e începutul tuturor începuturilor, e izvorul vieții, de la ea pornește viața și-n brațele ei renaște Speranța.
Într-o dimineață, m-am trezit cu un gând, unul care m-a făcut să pornesc într-o aventură, o aventură care mi-a schimbat viața și m-a făcut să apreciez adevăratele valori ale omenirii. Continuă să citești În căutarea lui Dumnezeu
Când eram mică mi se părea că mama mea e un magician iscusit, punea câteva legume într-o cratiță, apoi mai adăuga cine știe ce prafuri magice, câteva picături de iubire și gata, ne umplea farfuriile și burțile cu bucurie și sănătate. Mă tot minunam şi mă întrebam: cum îi reușește să prepare cu atât de puține ingrediente, o masă atât de savuroasă? Secretul era că mama preluase de la bunica o tehnologie veche de a prepara mâncarea la aburi.
Acum, când sunt și eu pusă în fața responsabilității de a mă alimenta corect pe mine și pe cei dragi mie, mă tot gândesc care ar fi cea mai bună modalitate prin care aș putea pregăti bucate cât mai gustoase. Dar, cel mai important, cât mai sănătoase, căci, într-o era în care suntem supuși riscului de a consuma alimente modificate genetic, saturate cu aditivi alimentari și preparate cu mult ulei, a mânca sănătos a devenit un adevărat lux.
Cum sunt studentă, timpul este foarte prețios pentru mine, mereu sunt pe fugă, de aceea pun accentul pe prepararea rapidă, dar, bineînțeles, îmi doresc ca alimentele să nu-și piardă din savoarea și sănătatea copilăriei.
Am tot căutat soluții în acest sens, m-am consultat şi cu alte gospodine, nutriţionişti şi am ajuns la concluzia că cea mai sănătoasă masă este cea pregătită la aburi. Pe lângă faptul că e cea mai simplă modalitate de a te alimenta corect, această metodă mai este şi rapidă, şi fără îndoială, cea mai gustoasă.
După ce am luat decizia să-mi schimb regimul alimentar haotic și să adopt un stil de viață sănătos, cel mai greu mi-a fost să găsesc un prieten de încredere care să-mi satisfacă toate cerințele și preferințele, după lungi căutări, toate dorințele mele au prin viață.
Le-am regăsit cuminți, stând și așteptându-mă într-un singur aparat de gătit cu aburi Philips Avent. Surpriza a fost să obţin chiar mai mult decât mi-aş fi dorit, pentru că acest aparat are şi un blender încorporat.
Sunt mai mult decât mulțumită, după un an de când folosesc acest aparat, viața mea are mai mult gust şi culoare, și la propriu, și la figurat.
Continuă să citești Când eram mică mi se părea că mama mea e un magician 🙂
