Cu ce se ocupă Studiile traductologice?

Este dificil să acordăm o definiție fixă a traducerii. Lingviștii s-au străduit secole de-a rândul să creeze o definiție care să cuprindă toate caracteristicile ei și să nu omită vreun detaliu al acesteia. Totuși, acest fapt nu a fost realizat. Avem mai multe definiții care combinate pot reda conceptul traducerii. În principiu, o traducere presupune transpunerea unui text dintr-o limbă într-o alta. Limba inițială din care provine textul este canonic denumită “limba sursă”, iar limba în care textul urmează a fi redat reprezintă “limba obiectiv” sau “țintă”.

Traducătorul are sarcina de a face accesibil unui număr mai mare de cititori conținutul unui anumit text, scris desigur, într-o limbă necunoscută lor. O scriere, în orice limbă ar fi, respectă anumite reguli: regulile de sintaxă, de conținut, de vocabular, de stil și, nu în ultimul rând, textul se supune autorului. Autorul are o istorie, un trecut unic, care în mod inconștient îi influențează stilul de viață, personalitatea și mai cu seamă limbajul. Limba este influențată de o multitudine de factori și de aceea ea devine un element distinctiv al fiecărui individ în parte. Copilăria, școala, prietenii și cunoștințele, precum și nivelul intelectual contribuie la formarea unui tipar lingvistic. Datorită acestui fapt un scriitor devine recognoscibil prin ceea ce creează.

Traducerea este considerată de unii lingviști a fi la granița dintre știință și artă întrucât a reuși să împaci toate nivelurile de limbă ale unui text cu o altă cultură și, totodată, să păstrezi același înțeles reprezintă într-adevăr o dificultate. Această problemă a traducerilor a dat naștere unui domeniu nou subordonat lingvisticii numit “studii traductologice”. Acest domeniu se preocupă cu dificultatea traducătorului de a reda un text care să satisfacă nivelurile semantice și structurale ale textului din limba sursă. Studiile traductologice nu vizează stabilirea unui set fix de reguli prin intermediul cărora s-ar obține traducerea “perfectă”, ci studiază și explică metodele folosite în procesul traducerii.

Continuă să citești Cu ce se ocupă Studiile traductologice?

Alexandru Graur

Alexandru Graur (1900-1988; n. Botoşani) a fost un lingvist român, de origine evreiască, profesor universitar la Bucureşti, academician.  A fost președinte al Societății de Studii Clasice (1958-1988) şi redactor responsabil al „Dicţionarului limbii române”, serie nouă.

Alexandru Graur, Sursa: http://www.comunismulinromania.ro/arhiva-foto/ (autor necunoscut)
Sursa: http://www.comunismulinromania.ro/arhiva-foto/ (autor necunoscut)

Alexandru Graur a avut studii în domeniul lingvisticii („Studii de lingvistică generală”), foneticii, gramaticii („Studii de gramatică”, „Gramatica limbii române”), lexicologiei („Les consonnes geminees en latin”, „Încercare asupra fondului principal lexical al limbii române”, „Tendinţele actuale ale limbii române”), onomasticii („Nume de persoane”, „Nume de locuri”).

De asemenea, Alexandru Graur a publicat o serie de lucrări de cultivare a limbii, cum ar fi „Lingvistica pe înţelesul tuturor”, „Mic tratat de ortografie”, sau „Capcanele limbii române”.

Pentru activitatea sa deosebită, Alexandru Graur a primit calitatea de membru al Societății de Lingvistică din Paris (1921), apoi membru corespondent (din 1948) și membru titular al Academiei Române (din 1955), Premiul Bibesco al Societății de Lingvistică din Paris (1932, 1936), Premiul de Stat (1954) şi titlul de Om de știință emerit (1964).

 

 

Maria Manoliu-Manea – lingvista americană cu rădăcini românești

O țară este bogată, nu prin suprafața de necuprins sau prin bogățiile naturale pe care le posedă, ci prin oamenii deosebiți pe care-i naște și care-i cântă numele prin lume.

România e o țară care a pornit în lume nenumărate personalități cu renume mondial, care au spus cu mândrie că le e român sângele ce le pulsează prin vene și că oricât de atrăgătoare și dragă nu le-ar fi o altă țară, gândurile îi poartă de cele mai multe ori pe aceste meleaguri mioritice.

Maria Manoliu-Manea este și ea o fiică a neamului care-și poartă prin lume patria lipită de suflet.

Maria Manoliu Manea - "Structuralismul Lingvistic" (1973)
Maria Manoliu Manea – „Structuralismul Lingvistic” (1973)

Născută în 1934 la Galați, Maria Manoliu-Manea, lingvist american de origine român s-a simțit încă de mică pătrunsă de dragostea pentru graiul matern, atât de dulce, cald și mângâietor, numai bun de uns pe suflet.

Urmându-și vocația, absolvește Colegiul „Notre Dame de Sion”, a Liceului „Mihail Kogălniceanu” din Galaţi, iar în 1955 Facultatea de Filologie din Bucureşti.

Și-a dedicat întreaga activitate culturii scrisului, fiind redactor la ESPLA între anii 1955-1957.

În 1967, lingvista de origine română își ia doctoratul în litere cu o teză despre Sistematica substitutelor din româna contemporană standard. Dar, nu s-a oprit aici, continuându-și specializarea în filologie hispanică la Malaga, Spania.

Continuă să citești Maria Manoliu-Manea – lingvista americană cu rădăcini românești

Iorgu Iordan – fondator al institutului de filologie

Iorgu_IordanIorgu Iordan (1888-1986; n. Tecuci) a fost un lingvist şi filolog român, profesor universitar la Iaşi şi Bucureşti. A fost fondator şi director al Institutului de Filologe română „Alexandru Philippide” şi al „Buletinului” acestui institut. Ulterior a fost şi director al Institutului de Lingvistică din Bucureşti.

A fost printre membrii fondatori (1961) ai Societăţii Române de Lingvistică Romanică, pe care a condus-o și în calitatea sa de președinte. Iorgu Iordan a elaborat și publicat o serie de lucrări în domeniul lingvisticii romanice („Lingvistica romanică”, „Evoluție”, „Curente”, „Metode”), al limbii române contemporane („Limba româna actuală”, „O gramatică a greșelilor”, „Limba română contemporană”), al stilisticii („Stilistica limbii române”), al toponimiei („Toponimia românească”) și al antroponimiei („Dicționar al numelor de familie românești”).

Continuă să citești Iorgu Iordan – fondator al institutului de filologie

Personalităţi din lumea informaticii (I)

AlanTuring Alan Mathison Turing (23 iunie 1912 – 7 iunie 1954), cunoscut în zilele noastre ca părintele informaticii moderne și al inteligenței artificiale, a fost un informatician, matematician, logician şi criptanalist britanic. Alan Turing a inventat un dispozitiv (mașina Turing) bazat pe lucrul cu cifrele 0 şi 1, care a formalizat conceptul de algoritm şi calcul. Citeşte mai mult aici…
Ada_Lovelace_Chalon_portrait Ada Lovelace (nascută Augusta Ada Byron, la 10 Decembrie 1815), considerată primul programator al lumii, a fost fiica dintr-un scurt mariaj a poetului romantic George Gordon Byron sau mai pe scurt, Lord Byron și Anne Isabella Milbanke, care a fost ea însăși un matematician expert într-o epocă în care femeile nu aveau astfel de practici. Citeşte mai mult aici…

Continuă să citești Personalităţi din lumea informaticii (I)