Inteligența artificială-argumente pro și contra. Cât de mult a ajuns să depindă industria de tehnologiile avansate

Inteligența artificială (IA) este un ”must do” în cam toate afacerile, dar în special în industrie, unde a reușit să aducă procesul de automatizare la un nivel pe care nimeni nu l-ar fi bănuit acum câțiva ani. Deși avantajele sunt evidente, existe și suficiente bile negre care ne arată că tehnologia necesită îmbunătățiri constante.

Recunoașterea vocală

Convertirea cuvintelor vorbite în format digital în scopul transcrierii acestora într-un cod util pentru diverse aplicații software se numește recunoaștere vocală. Este utilizată în principal pentru sisteme interactive de răspuns vocal și pentru aplicații mobile.

Tehnologia limbajului și procesarea limbajului natural

Aici vorbim de sistemele care utilizează procesarea limbajului natural în scopul analizei textuale. Pentru a obține o înțelegere bună a conținutului atât din punct de vedere al sintaxei, cât și a semanticii, aceste sisteme folosesc tehnologii de identificare a tonului vocal și a intensității de exprimare a unei propoziții.

Soluțiile software sunt utilizate pentru a preveni tentativele de fraudă și sunt preferate de anumite companii în analiza datelor nestructurate, cum ar fi conversațiile din mediul online sau pentru creșterea eficienței asistenților virtuali.

Asistenții virtuali

Asistăm la o adevărată explozie a numărului de chatbots în ultimii ani, așa cum sunt numiți ei în termeni de specialitate. După cum se știe, aceștia sunt folosiți pentru îmbunătățirea experienței clienților, evoluția tehnologică din prezent fiind îndreptată spre dezvoltarea acestor asistenți virtuali.

Deși ne ajută mult, au și părți negative. De pildă, atunci când scriem mesaje pe telefon, este chiar enervant să constați că inteligența artificială îți modifică anumite cuvinte și te trezești trimițând mesaje din care nu se înțelege mai nimic.

Este un proces în continuă evoluție, iar asistenții virtuali sunt acum capabili să interacționeze direct cu oamenii și să indeplinească task-uri specifice, în special în cazurile în care sunt angajați în proiecte precum cel al caselor inteligente.

Automatizarea proceselor

Automatizarea proceselor a avut un impact major în multe industrii pentru că activitatea a fost mult eficientizată și optimizată, iar afacerile au avut și au mult de câștigat din asta.

Machine Learning

Machine Learning reprezintă o platformă tehnologică preconfigurată care exploatează eficient și simplu inteligența artificială. Acest gen de platformă este folosită pentru construcția de modele matematice, ce sunt utilizate ulterior în dezvoltarea aplicațiilor, în special a celor care fac analize predictive.

Recunoașterea biometrică

Recunoașterea biometrică este folosită în special pentru recunoașterea limbajului și a feței, a tonului vocii și, în general, a tot ceea ce înseamnă limbaj corporal. Este încorporată în tehnologia telefoanelor mobile și a calculatoarelor, dar și în sistemele inteligente de la locuințe sau firme.

Îmbunătățirea managementului și a luării deciziilor

Unul din cele mai mari avantaje pe care le oferă inteligența artificială în prezent este eficientizarea procesului prin care se pot lua decizii, indiferent de domeniul în care vorbim. Practic, vorbim de un instrument de management extrem de eficient. Oricine poate învăța să folosească inteligența artificială, cu condiția să apeleze la persoane calificate în domeniu.

Informatica și aplicațiile ei nelimitate. Ce este inteligența artificială și cum ne poate influența viața

În momentul de față, informatica poate fi considerată indispensabilă atât pentru viața de zi cu zi a fiecăruia dintre noi, cât și pentru domeniile avansate ale științei. Internetul a revoluționat în ultimii ani comunicarea la nivel mondial între companii, zona de logistică și mass media.

În acest context, informatica și-a câștigat gradual un loc din ce în ce mai important în viețile noastre, fie că vorbim de aparatura electrocasnică, smartphone-uri, televizoare sau medicină. Computerele pot acum să administreze, să protejeze, să transmită și să prelucreze o mare cantitate de  informații într-un timp foarte scurt.

Ca să efectueze astfel de operații este necesară o interacțiune complexă între sistemele de hardware și de software, adică exact domeniile fundamentale de cercetare în informatică.

Continuă să citești Informatica și aplicațiile ei nelimitate. Ce este inteligența artificială și cum ne poate influența viața

7 motive serioase pentru a publica într-o revistă ISI

De ce să publici în revista BRAIN?

  1. Pentru că îţi faci relaţii internaţionale

Da, revista BRAIN – Broad Research in Artificial Intelligence and Neuroscience are un colectiv de referenţi şi autori internaţional, cu care poţi intra în contact şi începe colaborări în proiecte viitoare. Citindu-ţi articolul, referentul poate afla despre tine şi preocupările tale şi te poate invita să publici împreună cu el. Apoi, crezi că ţi-ar strica un contract internaţional, o bursă post-doctorală?

  1. Pentru că engleza ta nu trebuie să fie perfectă

Da, textul articolului tău este corectat de specialiştii noştri în limba engleză, e normal să mai greşeşti. Noi îţi marcăm cu roşu greşelile, iar tu poţi accepta sau nu schimbările propuse, având grijă să nu se schimbe sensul propoziţiilor. Astfel, îţi perfecţionezi şi tu engleza pentru viitoarele articole. Nici cu formatul şi aranjarea în pagină nu suntem excesiv de pretenţioşi.

  1. Pentru că îţi spunem ce nu e bine fără să te desfiinţăm

Referenţii noştri sunt specialişti din toată lumea, unii consacraţi, alţii mai tineri, în plin avânt ştiinţific. Este spre binele tău ca cineva să aibă o opinie critică asupra articolului tău, care să te ajute să depistezi ceea ce lipseşte şi să-l îmbunătăţeşti. Nu trebuie să te superi pe referenţi. Ei îţi apreciază cercetarea originală şi rezultatele şi vor ca felul în care transmiţi aceste lucruri celorlalţi să fie cel mai clar şi concis cu putinţă.

  1. Pentru că ai vizibilitate internaţională

Revista BRAIN este indexată de mai multe baze de date internaţionale, inclusiv în Web of Science. Sunt deja câteva universităţi de pretutindeni care au inclus revista noastră în bibliotecile lor electronice. În plus, specialiştii noştri vor scrie recenzii la articolele publicate de tine și le vor distribui așa încât să aibă un impact real în mediul academic.

  1. Pentru că suntem prompţi

Într-adevăr, publicarea într-o asemenea revistă cu un comitet ştiinţific internaţional aşa de divers ar dura destul de mult timp, dar noi suntem rapizi. Contactează-ne, trimite-ne un articol şi vei remarca, de asemenea, promptitudinea cu care îţi răspundem şi rapiditatea cu care corectăm, recenzăm şi publicăm. Noi ne mişcăm repede, pentru că şi cercetarea în domeniu evoluează repede.

  1. Pentru că este o revistă pluri- şi interdisciplinară

Interdisciplinaritatea este un cuvânt la modă, dar noi îl punem în practică. Referenţii noştri sunt informaticieni, neurologi, neurochirurgi, psihologi, psihiatri, lingvişti, psiholingvişti, antropologi, filosofi, matematicieni, teologi. Creierul şi funcţiile intelectului uman sunt subiecte de studiu din diverse perspective.

  1. Pentru că sună bine

Nu în ultimul rând, acronimul revistei BRAIN a fost apreciat ca sunând bine de toţi colaboratorii şi autorii noştri de pretutindeni. Toată lumea reţine uşor acronimul şi revista BRAIN, față de o revistă cu un nume întortocheat şi complicat.

Aşadar, trimite acum un articol la brain@edusoft.ro 

sau intra pe https://www.edusoft.ro/brain/index.php/brain pentru detalii.

De ce să publici în revista BRAIN ?

  1. Pentru că îţi faci relaţii internaţionale

Da, revista BRAIN are un colectiv de referenţi şi autori internaţional, cu care poţi intra în contact şi începe colaborări în proiecte viitoare. Citindu-ţi articolul, referentul poate afla despre tine şi preocupările tale şi te poate invita să publici împreună cu el. Apoi, crezi că ţi-ar strica un contract internaţional, o bursă post-doctorală?

  1. Pentru că engleza ta nu trebuie să fie perfectă

Da, textul articolului tău este corectat de specialiştii noştri în limba engleză, e normal să mai greşeşti. Noi îţi marcăm cu roşu greşelile, iar tu poţi accepta sau nu schimbările propuse, având grijă să nu se schimbe sensul propoziţiilor. Astfel, îţi perfecţionezi şi tu engleza pentru viitoarele articole. Nici cu formatul şi aranjarea în pagină nu suntem excesiv de pretenţioşi.

  1. Pentru că îţi spunem ce nu e bine fără să te desfiinţăm

Referenţii noştri sunt specialişti din toată lumea, unii consacraţi, alţii mai tineri, în plin avânt ştiinţific. Este spre binele tău ca cineva să aibă o opinie critică asupra articolului tău, care să te ajute să depistezi ceea ce lipseşte şi să-l îmbunătăţeşti. Nu trebuie să te superi pe referenţi. Ei îţi apreciază cercetarea originală şi rezultatele şi vor ca felul în care transmiţi aceste lucruri celorlalţi să fie cel mai clar şi concis cu putinţă.

  1. Pentru că ai vizibilitate internaţională

Revista BRAIN este indexată de mai multe baze de date internaţionale, inclusiv în Web of Science. Sunt deja câteva universităţi de pretutindeni care au inclus revista noastră în bibliotecile lor electronice. În plus, specialiştii noştri vor scrie recenzii la articolele publicate de tine și le vor distribui așa încât să aibă un impact real în mediul academic.

  1. Pentru că suntem prompţi

Într-adevăr, publicarea într-o asemenea revistă cu un comitet ştiinţific internaţional aşa de divers ar dura destul de mult timp, dar noi suntem rapizi. Contactează-ne, trimite-ne un articol şi vei remarca, de asemenea, promptitudinea cu care îţi răspundem şi rapiditatea cu care corectăm, recenzăm şi publicăm. Noi ne mişcăm repede, pentru că şi cercetarea în domeniu evoluează repede.

  1. Pentru că este o revistă pluri- şi interdisciplinară

Interdisciplinaritatea este un cuvânt la modă, dar noi îl punem în practică. Referenţii noştri sunt informaticieni, neurologi, neurochirurgi, psihologi, psihiatri, lingvişti, psiholingvişti, antropologi, filosofi, matematicieni, teologi. Creierul şi funcţiile intelectului uman sunt subiecte de studiu din diverse perspective.

  1. Pentru că sună bine

Nu în ultimul rând, acronimul revistei BRAIN a fost apreciat ca sunând bine de toţi colaboratorii şi autorii noştri de pretutindeni. Toată lumea reţine uşor acronimul şi revista BRAIN, față de o revistă cu un nume întortocheat şi complicat.

Aşadar, trimite acum un articol la brain@edusoft.ro 

sau intra pe https://www.edusoft.ro/brain/index.php/brain pentru detalii.

John Forbes Nash Jr. – geniul care a schimbat viata de zi cu zi

John_Forbes_Nash,_Jr._by_Peter_BadgeJohn Forbes Nash Jr. (născut 13 iunie 1928, Bluefield, West Virginia) este un matematician american ale cărui lucrări despre teoria jocurilor, geometria diferențială și ecuații cu derivate parțiale au schimbat perspectiva asupra factorilor care guvernează șansa și evenimentele din interiorul sistemelor complexe din viața de zi cu zi. Teoriile sale sunt folosite în economie, în biologia evoluționistă, inteligența artificială, contabilitate, politică și teorie militară.

John Forbes Nash Jr. provine dintr-o familie din clasa de mijloc din SUA, care investea în educaţia şi formarea copiilor. Atât tatăl său, John Sr., care a fost un inginer liniștit, cu o minte indecisă, cât și mama sa, Virginia, un fost profesor care a avut vise mari pentru fiul ei, l-au susținut să învețe limba latină și să citească la 4 ani. Felul său de a fi era ca și cel al altor genii în formare: introvertit, cu atitudine de superioritate faţă de cei din jur, ceea ce nu l-a făcut o persoană prea agreată în colectivităţi.

Continuă să citești John Forbes Nash Jr. – geniul care a schimbat viata de zi cu zi

Programul Eliza

Joseph Weizenbaum și pattern-matching-ul

Programul Eliza este primul program de prelucrare a limbajului natural și a fost scris de către profesorul Joseph Weizenbaum (8.01.1923 – 5.03.2008), între 1964 și 1966 la MIT. ELIZA operează prin prelucrarea răspunsurilor utilizatorilor cu ajutorul unor scripturi. Prima simulare “DOCTOR” a fost realizată de psihiatrul Carl Rogers. Programul fost implementat folosind un model simplu de pattern-matching (tehnici de potrivire de șabloane), având o bază de date simplă. Softul genera o conversație intre un „cleverbot” și un utilizator.  De exemplu, dacă utilizatorul spunea „Mă doare capul.”, programul returna „De ce spui că te doare capul?” . Un posibil răspuns la „Mama mea mă urăște.” ar fi „Cine altcineva din familia ta te urăște?”. Despre Joseph Weizenbaum s-a făcut în 2010 și un film documentar, numit Plug and Play, în regia lui Jens Schanze, în care omul de știință germano-american își joacă primul rol. După numele creatorului Elizei, se decernează și premiul Weizenbaum.

Continuă să citești Programul Eliza

Robotul – un robot nu cere de mâncare…

Un robot nu cere mărire de salariu, nu cere concediu de odihnă și nu intră în concediu medical. Dacă suferă un accident și i se „amputează” vreo piesă, o înlocuiești cu alta de la producător. Dacă ai vreo patru roboți dintr-ăștia și, la un moment dat, scade cererea de produse, poți scoate doi roboți din priză. Nu se vor supăra și nu vor cere ajutor de șomaj. În final, când nu vei mai avea nevoie de ei, îi vei da liniștit la topit, fără să te preocupe soarta lor și fără să le plătești vreo pensie.

robotVin vremuri grele pentru noi cei care, prin munca noastră, nu facem altceva decât să repetăm ceea ce au inventat alții. Vin vremuri grele pentru noi cei deprinși în a executa foarte bine procedurile. Roboții ne vor înlocui cu siguranță!

Evident că unii oameni vor prospera și în această nouă lume. Da, creatorii vor prospera. Da, inovatorii vor prospera! Dar cei mai mulți dintre noi nu vom fi printre acești novatori pentru că nu prea ne-a plăcut să învățăm!

Vin vremuri grele… Vin vremuri în care stăpânii lumii nu se vor mai grăbi să înfrângă cu ajutorul soldaților revoltele celor flămânzi, pentru că vor avea la îndemână roboții!

Niki Vrânceanu

Alan Turing – părintele informaticii moderne și al inteligenței artificiale

Alan Mathison Turing (23 iunie 1912 – 7 iunie 1954), cunoscut în zilele noastre ca părintele informaticii moderne și al inteligenței artificiale, a fost un informatician, matematician, logician şi criptanalist britanic. Alan Turing a inventat un dispozitiv (mașina Turing) bazat pe lucrul cu cifrele 0 şi 1, care a formalizat conceptul de algoritm şi calcul.Alan-Turing

În 1999 jurnaliștii TIME îl numeau pe Alan Turing drept unul din cei mai importanți 100 de oameni ai secolului al XX-lea, iar editorii de la Nature concluzionau faptul că „Alan Turing este, fără îndoială, singura persoană care a avut contribuţii majore, ce a schimbat faţa lumii, în cele mai fine trei tipuri de inteligenţă: umană, artificială şi militară”.

În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, Alan Turing a jucat un rol important în dezvoltarea tehnicilor de spargere a cifrurilor germane, alături de echipa de la Bletchley Park, tehnici care, potrivit unor istorici, au salvat viețile a milioane de oameni, prin scurtarea războiului în Europa cu doi până la patru ani.

Continuă să citești Alan Turing – părintele informaticii moderne și al inteligenței artificiale