O zi din viața unui Software Developer

Din ce în ce mai mulți tineri își doresc să urmeze o profesie în IT deși puțini știu ce presupune cu adevărat acest lucru. Fiecare job are o anumită aură de mister. Ce fac acei oameni toată ziua? Ce se întâmplă la locul lor de muncă? E dificil? Meseria de Software Developer e una relativ nouă dar taskurile pot varia destul de mult de la o zi la alta. În prezentul articol vă vom arăta cam cum se desfășoară o zi normală pentru cei ce au această meserie.

Sprinturile și diminețile

Dacă faci parte dintr-o echipă de agile development , asta va include de la 5 până la 10 oameni. (Agile development include Extreme Programming [XP], Scrum, Crystal, Dynamic Systems Development Method [DSDM], Lean Development, și Feature-Driven Development [FDD] printre alte discipline.) În general vei lucra în sprinturi. Ideea e că decât să lucrați la un proiect foarte mare deodată, el e împărțit în sprinturi de două sau trei săptămâni. Fiecare din echipă va lua un task care i se potrivește și va lucra la el. Apoi, în fiecare dimineață există o sesiune scurtă în care se urmărește progresul făcut. În aceste ședințe de aproximativ 15-20 min, fiecare spune ce a realizat, la ce lucrează sau unde a întâmpinat blocaje.

Rutina zilnică

Deci o zi normală s-ar putea desfășura în felul următor:

9:00- Verificare e-mailurilor, aranjarea listelor de ,,to do”, organizarea întâlnirilor.

10:00- Meeting Stand-Up, lucrul la proiect: carry out coding, rezolvarea problemelor și development. Desigur, va mai fi nevoie să mai ceri și sfatul cuiva sau să ți se ceara sfatul. Dacă membri echipei tale sunt liberi, ați putea să mergeți împreună la tablă și să faceți o diagramă și să găsiți o soluție. Aici depinde de companie, dar după ce găsiți soluția o să creați un „change request” sau „pull request” în care faceți un rezumat al schimbărilor propuse, pe care altcineva poate să-l analizeze. Probabil până acum vei ajunge la pauza de masă. După-amiaza e momentul când ședințele se poartă și când proiectele long-term sunt discutate.

După-amiaza și lansările de proiect

Când se lansează un nou proiect, în general primești o listă de cerințe și trebuie să creezi un design document. Acesta e în general un document de 2-3 pagini în care descrii problema și soluția propusă. Vei lua fiecare alternativă în parte și vei explica de ce ai ales-o sau de ce ai respins-o. După ce terimini, îi vei arăta echipei și managerului la ce ai lucrat. Depinzând acum de companie, daca totul este ok, ar trebui deja să începi să implementezi proiectul singur sau alături de un coleg. În acest stadiu, chiar daca l-ai testat deja riguros, fii sigur că funcționează pe computerul tău de lucru! S-ar putea să descoperi probleme la el mai târziu și va trebui să semnalezi bugurile bazate pe feedback-ul primit de la colegi sau clienți.

Sfârșitul zilei

Când și cum ziua ta de muncă se sfârșește depinde de angajator: de obicei acest lucru se întâmplă după cele 8 ore de muncă, deși s-ar putea în unele cazuri să mai fi nevoit să rămâi până termini un task specific. Când ne gândim la o zi din viața unui software developer ar trebui să ne gândim la capacitatea de a rezolva probleme: Lucrurile care trebuiesc rezolvate sunt sunt mici și cumulative, ducând la apariția unuei soluții mulțumitoare atunci când echipa lucrează în tandem și proiectul e finalizat.

Ecaterina Filimon

Cei șapte pași pe care trebuie să îi parcurgi pentru a învăța programare

Nu este suficient să fiți pasionați de informatică pentru a învăța programare. Există câțiva pași pe este recomandat să îi parcurgeți pentru a putea spune cu adevărat că ați devenit programator IT.

Nu citiți doar codul

Cel puțin în primii ani de studiu este necesar nu numai să preluați codul cu copy, ci să și înțelegeți cum funcționează acesta. Cea mai facilă cale pentru a face asta este să puneți în practică un proiect propriu, care vă va permite să îl folosiți în cel mai eficient mod.

Nu neglijați principiile de bază ale programării

Mulți învățăcei trec cu superficialitate peste principiile fundamentale ale programării, considerând că sunt prea ușoare. Cert este că dacă nu vă acordați timp pentru a înțelege aceste principii, vă veți împotmoli mai târziu, când se trece la noțiuni complicate de programare.

Gândiți, nu copiați

Cea mai eficientă cale de a reține limbajele de programare este să le învățați în stilul clasic, adică cu un creion și o foaie de hârtie în față. Pare o metodă învechită, dar ea vă asigură înțelegerea informațiilor, astfel încât să realizați greșelile pe care le faceți și să le corectați.

Teoria nu trebuie confundată cu practica

Dacă ați deprins anumite noțiuni teoretice despre programare, nu înseamnă că știți cum se face asta. Este recomandat ca imediat după ce învățați ceva, să puneți în practică. Scrieți un cod sau lucrați la un program informatic, astfel încât să fiți siguri că ați înțeles corect informațiile.

Folosiți ”debuggerul”

În limbaj comun i se mai spune și depanatorul de probleme și el vă va ajuta să găsiți eroarea în codul pe care l-ați scris. La început va merge mai greu, dar pe măsură ce vă veți obișnui cu această unealtă, veți reuși să identificați mai repede problemele și să le înțelegeți, astfel încât să nu le mai repetați pe viitor.

Nu grăbiți lucrurile

Nu va fi deloc ușor să învațați programare. Mulți tineri se descurajează după primele eșecuri și renunță. Perseverența este un atu al fiecărui programator de succes, alături de răbdare și atenția la detalii.

Cereți ajutor atunci când aveți nevoie

Nu odată vi s-a întâmplat să vă împotmoliți  în anumite noțiuni sau să nu găsiți soluții la crearea unui program. Ideal este să identificați singur rezolvarea la problemă, mai ales că puteți căuta răspunsuri pe internet sau în cărți de specialitate, dar dacă nu reușiți asta, este indicat să apelați la ajutorul unor profesioniști care să vă ghideze, astfel încât să știți pe viitor cum să vă descurcați.

Informatica și aplicațiile ei nelimitate. Ce este inteligența artificială și cum ne poate influența viața

În momentul de față, informatica poate fi considerată indispensabilă atât pentru viața de zi cu zi a fiecăruia dintre noi, cât și pentru domeniile avansate ale științei. Internetul a revoluționat în ultimii ani comunicarea la nivel mondial între companii, zona de logistică și mass media.

În acest context, informatica și-a câștigat gradual un loc din ce în ce mai important în viețile noastre, fie că vorbim de aparatura electrocasnică, smartphone-uri, televizoare sau medicină. Computerele pot acum să administreze, să protejeze, să transmită și să prelucreze o mare cantitate de  informații într-un timp foarte scurt.

Ca să efectueze astfel de operații este necesară o interacțiune complexă între sistemele de hardware și de software, adică exact domeniile fundamentale de cercetare în informatică.

Continuă să citești Informatica și aplicațiile ei nelimitate. Ce este inteligența artificială și cum ne poate influența viața

Programare cu răbdare

Programare cu răbdare

Asociația EduSoft organizează din 17 noiembrie 2018 un cerc de informatică pentru elevi de peste 14 ani, la Colegiul Național „Gheorghe Vrănceanu” din Bacău.

Denumirea aleasă „Programare cu răbdare” le sugerează participanților că în domeniul informaticii nu se pot obține rezultate decât dacă ai răbdare, ești perseverent și muncitor.

Activitățile cercului se desfășura în fiecare sâmbătă, începând cu ora 9, în mai multe săli de clasă și laboratoare de informatică ale colegiului.

Organizatorii invită studenți și cadre didactice din centrele universitare din țară sau străinătate, precum și specialiști din industria IT, pentru a realiza activități didactice cu elevii participanți la cerc.

„Programare cu răbdare” este o inițiativă a Asociației EduSoft, care promovează educația STEM în rândul copiilor și tinerilor. Proiectul este derulat în colaborare cu Colegiul Național „Gheorghe Vrănceanu” din Bacău și cu diverse organizații care sprijină educația în domeniul IT.

Organizatorii susțin că au inițiat aceste activități, pornind de la faptul că „în Bacău nu plutește în aer ideea de informatică”, deși informatica este unul dintre cele mai atrăgătoare domenii de pe piața forței de muncă.

La prima întâlnire au participat 140 elevi dar acum s-au înscris peste 200 elevi din liceele băcăuane și chiar din împrejurimi (Târgu Ocna, Onești, Adjud, Roman etc.).

„Ne așteptam la câțiva copii, dar fiind așa mulți, am organizat deschiderea cercului în sala de sport a liceului, fiind singurul spațiu suficient de încăpător.” ne-a declarat Bogdan Pătruț, inițiatorul cercului.

După cuvântul de deschidere al doamnei director Doina Marinov, copiii i-au întâlnit pe primii invitați speciali. Aceștia au fost doi tineri foști bursieri Facebook și Google, Petru Trîmbițaș și Bianca Costin de la WellCode (Cluj), un start-up care își propune să-i învețe pe copii programarea de la zero.

„Am fost entuziasmat să văd interesul atâtor copii față de informatică, m-am bucurat foarte mult că mulți din ei au auzit de noi și de WellCode.” a spus Petru Trîmbițaș.

Giorgiana Vlăsceanu și Mihai Volmer de la Codette le-au vorbit copiilor despre proiectele IT și programarea în Python.

„Și fetele pot scrie cod, iar uneori chiar mai bine.”, ne-a declarat Giorgiana, care este co-fondatoare a organizației Codette, ce promovează informatica în rândul fetelor.

„Nu pot să cred că se întâmplă așa ceva în orașul meu. Sunt uimită și mă simt binecuvântată în același timp. Ca tânăr licean mi-am pus zeci de întrebări despre facultatea potrivită și „Programare cu răbdare” a apărut chiar când aveam cea mai mare nevoie. Primim de la acești oameni, care își dau din timpul lor, o super motivație și recomand oricărui licean pasionat (sau care ar vrea să învețe mai mult) să vină sâmbăta la Vrănceanu.” a mărturisit Anca Elisa Szilagyi, elevă în clasa a XII-a a colegiului băcăuan.

Dr. Bogdan Pătruț, de la Facultatea de Informatică, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, inițiatorul acestui proiect ne-a declarat că „numărul de ore din școală este insuficient pentru a stârni interesul elevilor pentru informatică și pentru a-i pregăti pentru o carieră în contextul IT în contextul în care acest domeniu evoluează foarte rapid.”

Echipa care se ocupă de elevi este foarte mixtă și este în continuă creștere. Sunt implicați foști angajați ai companiilor mari precum Google, Amazon, Twitter sau Facebook, dar și ai unor companii IT locale (precum ISSCO sau Cirro Solutions).

Plecând de la ideea că elevii sunt diferiți și pot fi atrași de diferite domenii ale informaticii (algoritmică, grafică, proiecte complexe, crearea de jocuri, web-design etc.), aceștia au fost grupați în mai multe grupe

Printre invitații speciali sunt și Paul Diac, fost angajat Twitter și Facebook, care pregătește olimpici la informatică, Dr. Simina Brânzei, profesor asistent de informatică la Universitatea Purdue, SUA, și Camelia Tănase (Ciocan), pe care mulți elevi o îndrăgesc, ea fiind și instructor de dans sportiv la Adamas.

Următoarea întâlnire este pe 8 decembrie. Printre invitați este Irina-Mădălina Bejan, o tânără  cu experiență la Google, Gemini CAD Systems și Sprocket, director la Girls Who Code – Iași și ambasador la Girls in Tech. Irina le va prezenta elevilor cum se realizează jocuri video 3D.

Andrei Netedu este colegul Irinei și a pregătit pentru grupa de performanță câteva probleme dificile, date pe la olimpiadele de informatică.

Ioana Rădulescu va fi și ea prezentă pe 8 decembrie și va vorbi despre etapele realizării unui proiect, urmând ca la a doua întâlnire cu elevii băcăuani să facă o aplicație concretă, punându-i să rezolve diferite sarcini în echipe.

Detalii despre activitatea cercului „Programare cu răbdare” se găsesc la http://programarecurabdare.ro, iar înscrierile se fac online la http://programarecurabdare.ro/index.php/inscriere/

Roxana Neagu

 

De ce sunt atât de puține femei în IT?

femeie in industria ITDintotdeauna lumea tehnologiei a fost dominată de bărbați, iar o continuă descreștere în rândul femeilor din acest domeniu este semnalată, în ciuda numeroaselor campanii de încurajare a acestora de a intra în domeniului IT.

Belinda Parmer, fondatoarea agenției de marketing „Lady Geek”, folosită pentru consultanța marilor corporații precum Sony sau Vodafone, vine cu un răspuns la această problemă. În cartea „Miss Little Geek”, aceasta include obstacolele pe care femeile le întâmpină într-o astfel de carieră. Autoarea li se adresează atât angajatorilor, guvernului, cât și părinților, considerând că femeile trebuie permanent încurajate să opteze pentru jobul pe care si-l doresc, fără să intre în discuție depășirea unor limite impuse de societate. Nicio profesie nu trebuie să fie împărțită pe sexe, atâta timp cât nu presupune forță fizică, ci pune la bătaie intelectul și aptitudinile. În cartea ei, Parmer demonstrează aportul benefic al femeilor în domeniul IT, argumentând cu rezultate reale: conform studiilor specialiștilor, companiile ale căror echipe manageriale includ femei, înregistrează un câștig financiar cu 34% mai mare.

Continuă să citești De ce sunt atât de puține femei în IT?

De ce să publici în revista BRAIN ?

  1. Pentru că îţi faci relaţii internaţionale

Da, revista BRAIN are un colectiv de referenţi şi autori internaţional, cu care poţi intra în contact şi începe colaborări în proiecte viitoare. Citindu-ţi articolul, referentul poate afla despre tine şi preocupările tale şi te poate invita să publici împreună cu el. Apoi, crezi că ţi-ar strica un contract internaţional, o bursă post-doctorală?

  1. Pentru că engleza ta nu trebuie să fie perfectă

Da, textul articolului tău este corectat de specialiştii noştri în limba engleză, e normal să mai greşeşti. Noi îţi marcăm cu roşu greşelile, iar tu poţi accepta sau nu schimbările propuse, având grijă să nu se schimbe sensul propoziţiilor. Astfel, îţi perfecţionezi şi tu engleza pentru viitoarele articole. Nici cu formatul şi aranjarea în pagină nu suntem excesiv de pretenţioşi.

  1. Pentru că îţi spunem ce nu e bine fără să te desfiinţăm

Referenţii noştri sunt specialişti din toată lumea, unii consacraţi, alţii mai tineri, în plin avânt ştiinţific. Este spre binele tău ca cineva să aibă o opinie critică asupra articolului tău, care să te ajute să depistezi ceea ce lipseşte şi să-l îmbunătăţeşti. Nu trebuie să te superi pe referenţi. Ei îţi apreciază cercetarea originală şi rezultatele şi vor ca felul în care transmiţi aceste lucruri celorlalţi să fie cel mai clar şi concis cu putinţă.

  1. Pentru că ai vizibilitate internaţională

Revista BRAIN este indexată de mai multe baze de date internaţionale, inclusiv în Web of Science. Sunt deja câteva universităţi de pretutindeni care au inclus revista noastră în bibliotecile lor electronice. În plus, specialiştii noştri vor scrie recenzii la articolele publicate de tine și le vor distribui așa încât să aibă un impact real în mediul academic.

  1. Pentru că suntem prompţi

Într-adevăr, publicarea într-o asemenea revistă cu un comitet ştiinţific internaţional aşa de divers ar dura destul de mult timp, dar noi suntem rapizi. Contactează-ne, trimite-ne un articol şi vei remarca, de asemenea, promptitudinea cu care îţi răspundem şi rapiditatea cu care corectăm, recenzăm şi publicăm. Noi ne mişcăm repede, pentru că şi cercetarea în domeniu evoluează repede.

  1. Pentru că este o revistă pluri- şi interdisciplinară

Interdisciplinaritatea este un cuvânt la modă, dar noi îl punem în practică. Referenţii noştri sunt informaticieni, neurologi, neurochirurgi, psihologi, psihiatri, lingvişti, psiholingvişti, antropologi, filosofi, matematicieni, teologi. Creierul şi funcţiile intelectului uman sunt subiecte de studiu din diverse perspective.

  1. Pentru că sună bine

Nu în ultimul rând, acronimul revistei BRAIN a fost apreciat ca sunând bine de toţi colaboratorii şi autorii noştri de pretutindeni. Toată lumea reţine uşor acronimul şi revista BRAIN, față de o revistă cu un nume întortocheat şi complicat.

Aşadar, trimite acum un articol la brain@edusoft.ro 

sau intra pe https://www.edusoft.ro/brain/index.php/brain pentru detalii.

Mary Kenneth Keller- speranța calculatorului

MaryKellerSora Mary Kenneth Keller (născută în Ohaio 1914 -10 ianuarie 1985) a fost prima femeie din Statele Unite care a obținut un doctorat în informatică cu tema Interferența inductivă pe modele generate de calculator, la Universitatea din Wisconsin-Madison. Mary Kenneth Keller, care a fost și măicuță, a contribuit la dezvoltarea BASIC, un limbaj de programare foarte răspândit în primele vârste ale tehnologiei informației.

Sora Mary Kenneth Keller a intrat în congregația Sisters of Charity în anul 1932, continuând să studieze la Universitatea DePaul, unde a primit o licență în matematică și un master în matematică și fizică.

Continuă să citești Mary Kenneth Keller- speranța calculatorului

John von Neumann – unul dintre cei mai importanți matematicieni ai secolului XX

John von Neumanvnc01n (numele original János Neumann) (28 decembrie 1903, Budapesta, Ungaria – 8 februarie 1957, Washington, DC, SUA), a fost un matematician american evreu cu origini austro-ungare, care este cunoscut drept un pionier al aplicării teoriei operatorului de mecanică cuantică, în dezvoltarea de analiză funcțională. Neumann a adus importante contribuții în fizica cuantică, analiza funcțională, teoria mulțimilor, topologie, economie, informatică, analiza numerică, hidrodinamica exploziilor, statistică și în multe alte domenii ale matematicii, fiind unul din cei mai importanți matematicieni din istorie.

Tatăl său, Miksa Neumann (Max Neumann), un bancher evreu, iar mama sa, născută Margit Kann (Margaret Kann), care provine dintr-o familie care a prosperat în vânzarea de echipamente agricole, au fructificat intelectul lui John von Neumann încă din copilărie, acesta ajungând, încă de la vârsta de 6 ani, să efectueze mintal împărţiri cu numere de 8 cifre, iar la 8 ani să înveţe analiza matematică.

Continuă să citești John von Neumann – unul dintre cei mai importanți matematicieni ai secolului XX