Spune-mi, dacă într-o zi ochii mei ar orbi, m-ai crede că chiar și așa, oarbă fiind, tot pe tine te văd în fața ochilor, zilnic și neîncetat?
Ochii – aceste ferestre prin care sufletul privește uneori cu sfială, alteori cu îndrăzneală în lumea din afara lui. Privește și se îndrăgostește: de locuri, de oameni, de priviri. Ochii sunt cele mai frumoase bijuterii din lume, pentru că datorită lor putem vedea frumusețile din jur, datorită lor putem vedea alți ochi, îi putem vedea cum se uită la noi, cu dragoste și grijă.
Se spune că toți ochii sunt frumoși, eu zic că cei mai frumoși ochi din lume sunt cei sinceri, care te privesc cu răbdare și afecțiune, care-ți vorbesc în locul cuvintelor, însă și mai frumoși sunt ochii de care ne îndrăgostim, pentru că ei au o lumină aparte, una pe care n-o pot vedea toți, e o lumină tainică și cerească, care vine din iubire.
Ochii care se văd se privesc și se iubesc, dar cei care nu se văd?