Arhive fortificatii - Revista EduSoft

Cetatea Râşnov

Judeţul Braşov se mândreşte în sudul oraşului Râşnov cu vechea Cetate Ţărănească, parte a sistemului transilvănean de apărare, constructorii având ca ocupaţie principală îndeletnicirile agricole. De altfel, este unul dintre cele mai bine conservate asambluri fortificate din această zonă.

Cetatea Râşnov, având o poziţie strategică, avea rolul de a controla accesul în Transilvania dinspre Valea cu acelaşi nume. Râşnovul a suferit, mai ales în secolul al XIII-lea, o grea încercare în urma invaziei tătarilor, momentul în care ţara Bârsei a fost pustiită. Prin urmare, localnicii au decis să ridice pe dealul calcaros al oraşului o cetate de refugiu şi apărare, fiind singura modalitate de supravieţuire a oamenilor de pe aceste meleaguri supuse loviturilor istoriei.

Poziţionată pe un deal stâncos, cetatea este împrejmuită de păduri, lăsând o cale de acces doar în partea de est. Prima atestare documentară despre această cetăţuie fortificată datează din anul 1335, când, din cauza unei năvaliri a tătarilor în Ţara Bârsei, ţinutul este pustiit, cu excepţia acestei cetăţi, ale cărei ziduri, intens fortificate, au rezistat atacurilor duşmane.

Continuă să citești Cetatea Râşnov

Palatul Cuza din Ruginoasa

Complexul Muzeal Naţional „Moldova” Iaşi are onoarea de a cuprinde în perimetrul său de activitate culturală Palatul domnitorului Alexandru Ioan Cuza de la Ruginoasa, construit în anul 1804. Aparţinând iniţial familiei Sturdza, edificiul este dedicat actualmente memoriei domnului Unirii. Acesta a fost trecut în lista monumentelor istorice din judeţul Iaşi în anul 2004.

Datele istorice furnizează informaţii conform cărora aflăm că la sfârșitul secolului al XVII-lea, familia boierească Sturdza cumpără moșia de la Ruginoasa de la Duca-Vodă, fiind stăpână aici aproape 200 de ani. Proprietarul acesteia era, mai precis, vistiernicul Săndulache Sturza, care, având un dezvoltat spirit întreprinzător, îl angajează în anul 1804 pe arhitectul vienez Johann Freiwald, în scopul de a reconstitui vechea casă boierească a moşiei, lucrările de construcţie fiind finalizate în perioada 1 mai 1813 – 30 aprilie 1814.

Boierul Săndulache Sturdza angajează, de asemenea, pe grădinarul german Mehler, însărcinat cu amenajarea unui parc cu alei străjuite de statui şi a unui iaz împrejmuit de salcii, care să înconjoare noul palat. Freiwald consolidează Palatul de la Ruginoasa în stil neoclasic, specific arhitecturii civile din acea epocă a Moldovei. O biserică de conac îşi face apariţia, în anul 1811, în spatele palatului. O frumoasă descriere a domeniului boieresc se desprinde din paginile povestirii Scrisoare I (Plimbare), de Costache Negruzzi. Aproape de Târgul-Frumos sunt încântătoarele domenii ale Ruginoasei. Călătorul, primind aici ospitalitate, uită necazele unui supărător drum. El pare că se trezește transportat ca prin farmec într-un castel descris de Walter Scott, unde găsește, pe lângă mărirea feodalității, gospodăria Poloniei și eleganța Franței; și dacă vechii noștri boieri – sprijeni a patriei și a tronului – ar fi avut idee de arta heraldică, negreșit n-ar fi uitat a scrie pe scutul lor deviza vechii Engliteri Dieu et mon droit. Continuă să citești Palatul Cuza din Ruginoasa

Cetatea Hărman

La 10 kilometri in estul Braşovului se contureaza locul denumit în limba latină si în dialectul săsesc Muntele Mierii. Un suflu legendar se abate peste aceste meleaguri, spunând că odihinioară aici se aflau o multitudine de prisăci de albine, de unde localncii produceau o mare cantitate de miere, aliment foarte valoros în perioada de schimb din Evul Mediu.

Cetatea Hărmanului este atestată în această zonă de la 21 martie 1240, aşadar, la o diferenţă de 15 ani de la alungarea Cavalerilor Teutoni din aceste teritorii.

De altfel, într-un document redactat la acea perioadă, regele maghiar Béla al IV-lea preciza: am hotărât să dăruim sfântului și venerabilului convent al mănăstirii cistercienilor, ca ajutor pentru cheltuielile sale, ce se vor face în fiecare an pentru folosul obștesc, al capitulului întregului ordin, unele biserici din Bârsa în părțile Transilvaniei, și anume cetatea Feldioara, Sînpetru, Hărman și Prejmer cu toate veniturile, drepturile și cele ce țin de ele. Prin urmare, cistercienii au consolidat biserica, urmând ca după 200 de ani să fie construită şi fortificaţia ce o împrejmuieşte. Continuă să citești Cetatea Hărman