Arhive fauna - Revista EduSoft

Lacul Izvorul Muntelui

Lacul Izvorul Muntelui are, în medie, o lungime de 35 de km, iar direcția lui generală este de la nord-vest înspre sud-est. După mărime, este al doilea cel mai mare lac artificial din România și al treilea după adâncime.

Există două captări secundare: la Tașca și la Izvorul Muntelui. Acestea deviază apa râurilor Bicaz și respectiv Izvorul Muntelui în lacul principal. Cea de la Tașca se află în spatele unui baraj stăvilar cu două câmpuri deversoare. Apa care se acumulează la Tașca se folosește pentru producerea de energie electrică (la Centrala Hidroelectrică Bicaz-Stejaru), dar și pentru alimentarea fabricii de ciment din apropiere.

Lacul Izvorul Muntelui (Bicaz)ز Foto: Mihaela Scutaru — Lacul Izvorul Muntelui (Bicaz). Foto: Mihaela Scutaru

Continuă să citești Lacul Izvorul Muntelui

Amintiri din vacanța în paradisul Seychelles

După zece ore, scaunul oricărui avion devine cel mai incomod loc și chiar dacă autorul cărții pe care o citești a câștigat oricâte premii Pulitzer, el tot devine insuportabil. Din fericire, pe geam se vede un răsărit superb, cum vezi doar în filmele cu personaje extraordinar de bogate, care pleacă în vacanțe exotice.

Ei bine, asta ești pe cale să faci și tu. Da, de pe scaunul tău de acasă. Stai puțin, nu am timp să îți explic, avionul aterizează pe o pistă atât de aproape de apă, încât te sperii. După câteva minute, însă, cobori. Și nu ai timp să analizezi toate informațiile pe care ți le transmit organele de simț.

Continuă să citești Amintiri din vacanța în paradisul Seychelles

Parcul Național Călimani

Parcul Național Călimani se află în zona central – nordică a țării și intră în administrația județelor Mureș, Suceava, Harghita și Bistrița – Năsăud. Prima mențiune a acestui parc a avut loc în anul 1975, iar în anul 2000 a fost numit arie protejată prin lege.

Cu o suprafață de 24566 ha, parcul este prezent într-o zonă montană, aici aflându-se Vârful Pietrosul Călimani – 2100 m, Vârful Gurghiu – 1776 m, Vârful Harghita – 1800 m, Vârful Lucaciu – 1778 m, Vârful 12 Apostoli – 1760 m, Vârful Ciomatu – 1.301 m.

Importanța Parcului, dincolo de diversitatea reliefului, care înglobează fascinante forme: chei, văi, doline, măguri, lapiezuri, ponoare, poiene; cu suprafețe naturale acoperite cu păduri, pășuni și pajiști, este oferită și de prezența celui mai mare crater vulcanic din România (inactiv în prezent). Continuă să citești Parcul Național Călimani

Parcul Național Cozia – un potențial natural și antropic

Parcul Național Cozia se află în zona central-sudică a Carpaților Meridionali, în județul Vâlcea, întreaga suprafață fiind de 17.100 ha. Parcul a fost înființat în anul 1966, iar abia în 2000 a fost declarat arie protejată prin lege.Plasat într-o zonă montană, parcul prezintă un relief variat, cu vârfuri ascuțite, turnuri, ace, creste calcaroase, peșteri, cheiuri, văii; păduri, pajiști și fânețe.

De o însemnătate aparte atât din punct de vedere geomorfologic, floristic cât și peisagistic este rezervația naturală Pădurea Călinești – Berzoi, o zonă împădurită, care se întinde pe 200 de ha. Prezintă un relief divers cu stânci, abrupturi stâncoase, grohotișuri, hornuri, văii, pajiști, păduri. Continuă să citești Parcul Național Cozia – un potențial natural și antropic

Parcul Naţional Cheile Nerei – Beuşniţa – un loc binecuvântat

Parcul Naţional Cheile Nerei – Beuşniţa asemenea Pacului Național Retezat, Parcului Național Semenic Cheile-Carașului sau Parcului Național Cheile Bicazului – Hășmaș etc. este o arie protejată de interes național, începând cu anul 2000. Parcul se află în sud-vestul României, în județul Caraș-Severin. Zona naturală se întinde pe osuprafață de 36.758 ha, la sud de Munții Aninei.

Aria naturală cuprinde Cheile Nerei și cursul pârâului Beu (Lacul Dracului, Cascadele Beușniței, lacul Ochiul Beului, Cascada Șușara). Parcul Național cuprinde șase rezervații: Cheile Nerei-Beuşniţa,Valea Ciclovei-Ilidia, Cheile Suşarei, Bigăr, Liciovacea, Ducin. În această zonă s-a creat o natură virgină, tocmai din dorința de a proteja speciile rare de animale, valoarea științifică a anumitor elemente din acest spațiu etc.

Lacul Dracului este unul dintre obiectivele turistice fantastice din această zonă. Reflectând o culoare albastră-verzuie sau violet-neagră(în funcție de propagarea razelor soarelui) lacul carstic s-a format prin prăbușirea tavanului peșterii alăturate. Continuă să citești Parcul Naţional Cheile Nerei – Beuşniţa – un loc binecuvântat

Parcul Național Retezat – un ținut fermecat cu privire albastră

Parcul Național Retezat, situat în județul Hunedoara a fost înființat în anul 1935 de către Profesorul Alexandru Borza și Emil Racoviță. Parcul este cunoscut ca arie naturală protejată de interes național și internațional, datorită faptului că este recunoscută din anul 1979 ca Rezervație a Biosferei.

Acest parc a fost constituit, tocmai din dorința de a proteja și conserva anumite elemente naturale de o valoare aparte în ceea ce privește flora, fauna, hidrologia, geologia, peisagistica etc. Parcul se întinde pe o suprafață de 38.138 ha din Masivul Retezat – Godeanu.

Aici întâlnim 20 de vârfuri cu o altitudine de peste 2000 de m și peste 80 de lacuri glaciare (printre care Lacul Bucura – cel mai mare lac glaciar din țară), de aici mai fiind denumit și un tărâm cu ochi albaștri. Continuă să citești Parcul Național Retezat – un ținut fermecat cu privire albastră

Munții Carpați – coloana vertebrală a României

Munții Carpați reprezintă un lanț muntos ce urmăresc o traiectorie din Bazinul Vienei continuând pe teritoriul Slovaciei, Poloniei, Ucrainei, României şi Serbiei. Lungimea Munților Carpați depășește pe cea a Alpilor, având însă o altitudine mai mică. Jumătate din lungime se desfășoară pe teritoriul României.

Pe teritoriul Slovaciei întâlnim, cu precădere în nordul țării Munții Tatra, Tatra Mare și Tatra Mică. Datorită peisagisticii și aerului curat s-au construit la poalele acestor munți diverse stațiuni atât pentru relaxare, cât și pentru terapie. La frontiera sudică a Poloniei Carpații includ grupele Tatra și Beskizi.

Pe teritoriul țării noastre, Carpații fac parte din marele lanț muntos alpino-carpato-himalayan, care a apărut în urma orogenezelor alpine. Carpații Românești se află în urma Munților Alpi, cu o altitudine maximă de 2544 de metri, atinsă de Vârful Moldoveanu, din Munţii Făgăraş. Continuă să citești Munții Carpați – coloana vertebrală a României

Flora și fauna României

Generalităţi privind flora României

http://www.bucegipark.ro/pnb.php?show=fauna — Capra Neagră, în Parcul Bucegi, Sursa http://www.bucegipark.ro

Componente ale cadrului natural, flora (vegetația) și fauna au o incontestabilă importanță economică și turistică. În funcție de latitudine, altitudine și de particularitățile reliefului, vegetația are o evidentă dispunere etajată. Pajistile, care ocupă peste 20% din suprafața României, constituie formația zonală predominantă a etajului alpin, unde acoperă golurile montane situate la peste 2000 m și unde sunt alcătuite din asociații de ierburi scunde, adaptate la regim termic scăzut și la vânturi puternice (Carex curvula, Agrostis rupestris, Festuca ovina, Primula minima, Campanula alpina), alături de care cresc lichenii Cladonia rangiferina, Thamnolia vernicularis, Cetraria islandica, apoi mușchii Polytrichum juniperium și tufărișurile scunde alpine Salix herbacea, Vaccinium gaultherioidis etc.

Continuă să citești Flora și fauna României