De ce fetele nu vor să fie în domeniul tehnic?

Generația Y (sau Millenials) este o generația născută la începutul anilor 90’, după căderea comunismului. Această este o generație care nu a cunoscut bariere precum generațiile anterioare, o generație liberă, totul fiind la un click distanță. Tinerii petrec mult timp în față PC-ului, având activități diverse: socializare, jocuri, vizionat filme.
Totuși putem observă în societate tineri care nu reușesc să se integreze, care se simt dezorientați. După terminarea liceului unii renunță la ideea de a merge la facultate, având concepția că vor pleca în străinătate și că se vor descurcă. Alții se duc la o facultate deoarece simt o presiune din partea părinților, a școlii, a societății. Absolvirea unei facultăți și primirea unei diplome o consideră o punte spre a își găsi un job decent.
Putem vedea că unii din ei nici nu au nici cea mai vagă idee despre ce vor să facă în viață, ce pasiuni au, ce țeluri vor să atingă. Deși există o multitudine de oportunități de învățat noi abilități precum programare sau oportunități de a călători prin intermediul programelor Erasmus, aceștia aleg să se limiteze numai la petrecerea unui timp la cursuri și după aceea să își petreacă timpul pe jocuri ori în cluburi. Putem spune că ei și-au creat propria lume (mediocră) în care se simt comfortabil. Acum să ne gândim: ce speranțe avem noi că țară dacă unii tinerii nu au o direcție clară legată de ei și de viitorul lor?
Consider că una din cele mai mari nocive activități pentru un tânăr este de a petrecerea timpul jucând jocuri. E adevărat că există și tineri care trăiesc din acest „job”, dar nu cred că această activitate te poate ajută cu adevărat în viață. Viața presupune muncă, hobby-uri dar și activități casnice (gătit, făcut curat). Mixul acestor activități te ajută să te maturizezi (înțelegi ce înseamnă responsabilitățile) și să afli cum îți poți organiza timpul mai bine. Deci, am ajuns la un punct important: disciplină. Disciplina reprezintă podul dintre țeluri și realizări. Lipsa acesteia aduce sau creează haos în viață , iar haosul înseamnă autodistruger e(sau viață „moartă”).
Un alt aspect relevant reprezintă platformele de socializare, tinerii petrecând mult timp (timp mort). Aceste platforme au creat o lume paralelă, în care unii unii își afișează într-un mod exagerat aspecte din viață personală, trăind pentru a fi „apreciați” de către prieteni.
Aici sexul feminin a fost cel mai afectat de acest „curent”. Multe tinere consideră că afișarea unor poze indecente e un lucru normal, un mod de a trăi. Aici excesul de pornografie și media au o influență enormă, promovând persoane de sex feminin care simbolizează vulgaritatea etc. Multe din adolescente aspiră la o viață de fotomodel, considerând că etalarea corpului reprezintă demnitatea/integritatea unei femei („feminism”). Și acum ne întrebăm: de ce femeile nu abordează job-uri precum informatica, ingineria sau orice alt domeniu intelectual? De ce multe tinere doresc să devină „make-up artist” , manichiură/pedichiură sau bărmănițe?
Nu aș dori să se înțeleagă că aceste joburi sunt inutile sau că nu aș respecta femeile care au astfel  de slujbe. Dar există un exces de astfel de servicii și multe tinere nu aspiră spre ceva mai complex. Se mulțumesc cu puțin, în ideea că părinții le vor ajută la infinit, că sunt tinere și că trebuie să se distreze.
Observăm o abundență de afișe pe stâlpurile străzilor, cu anunțuri de videochat. Aceste anunțuri imprimă ideea în capul unor fete imature că pot câștiga sume mari de bani într-un mod facil. Dar hai să fim serioși: videochat-ul e un mod de prostituție mascată.
E un mod mediocru de a privi viață, dar am înțeles că asta se întâmplă când tinerii nu au modele reale de urmat. Mă doare să văd că societatea nu pune stop acestei mentalități distructive.

Facebook – atracție irezistibilă

Facebook ComputerCu 8 ani de zile în urmă, cuvântul Facebook nu exista în vocabularul nostru… acum nu mai scapi de el. Acest fenomen a devenit atât o necesitate cât și un viciu.

Rețeaua de socializare face parte din evoluția tehnologiei și comunicării și a reușit într-un timp foarte scurt  să schimbe percepția noastră despre universul virtual. Fapt care influențează zi de zi societatea în care trăim.

Știm cu toții deci ce este rețeaua Facebook și cum se folosește, dar oare știm cum a început acest fenomen? La începutul său avea cu totul alt scop și urmează să aflăm mai multe detalii în cadrul articolului. Continuă să citești Facebook – atracție irezistibilă

O culoare – Diana Tudosă

Pe un fundal gri se plimbă tristețea înfrigurată. E purtată pe asfaltul rece de pași de om, ce se perindă pe sub plumbul din nori. Trecători cu privirea în pământ mărșăluiesc cufundați în gânduri, izbindu-și fruntea încruntată de aerul tăios. Orașul tot e un tablou în nuanțe de indiferență, pictat pe-o pânză amorțită.

Tudor Mare
Fotograf: Tudor Mare

Dar din paleta de alb și negru se desprinde o culoare, topind duritatea răcelii din atmosferă. O rază de soare pământească, care nu izvorăște din cer, ci luminează de pe străzi, încălzește toată suflarea. E o Diană cu dulceață în zâmbet cea care îmi iese în cale, contrastând cu decorul posomorât.

[timed-content-client show=”0:15:1000″ hide=”0:60:1000″ display=”div”]Dacă vrei să scriem ceva frumos şi despre tine, contactează-ne aici.[/timed-content-client]

Se sparg ziduri de non-culoare sub mângâierea privirii ei, îmbălsămând peisajul aspru cu strălucirea ce-i licărește în ochi. Pe chipul fraged i se reflectă seninătatea sufletului scăldat în tinerețe. Îmi întinde o mână sinceră, cernând prietenie peste palma mea. Aievea o zână ce poartă cu sine frumusețe, întrupând trăsături suave, mă răpește din monotonia vremii ca să mi se dezvăluie în dialoguri cu miros de cafea.

La masa discretă a unei cafenele ne încălzim degetele pe cana fierbinte, alintate de aromele îngânate în aer. Un susur viu de glasuri împletite se țese în surdină, dând calmului o notă vibrantă. Pe ăst fundal fremătător Diana începe a prelinge cuvinte limpezi, ce sună într-un cântec de modestie. Cu vocea ei duioasă, deslușește conturul unui portret de artistă, pe care-l schițează hașurând liniile amintirilor. Urmând firul memoriei, ne întoarcem în timp, derulând cu precizie doi ani și o zi! – până în momentul în care a început totul.

Continuă să citești O culoare – Diana Tudosă