Etichetă: Dunare

Cazanele Dunării, una dintre cele mai spectaculoase zone din Europa. Frumusețea peisajelor este răpitoare

Fluviul Dunărea este mărginit de pereți verticali, stâncoși în zona Cazanelor, adâncimile maxime fiind de circa 75 de metri. În sectorul Cazanelor, viteza de scurgere a apei depășește 5 metri/secundă. Cazanele Mari au o lungime de aproximativ 4 kilometri, încadrându-se între masivele Ciucarul Mare (pe teritoriul României) și Veliki Strbac (Serbia).

La baza peretelui de calcar ce flanchează această porțiune a Cazanelor Mari există două cavități: peșterile Gura Ponicovei și Veterani. Cazanele Mici se întind pe o lungime de aproximativ 3 kilometri, fiind poziționate între masivele Ciucarul Mic (România) și Mali Strbac (Serbia).

Chipul lui Decebal, mai înalt de trei ori decât Colosul din Rodos

Cazanele Dunării și masivele Ciucarul Mare  și Ciucarul Mic fac parte din Parcul Natural Porțile de Fier. Aproape de golful Mraconia, între localitățile Elsenița și Dubova, la circa 18 kilometri de Orșova, se poate observa, săpat în stâncă, chipul lui Decebal, statuia având dimensiunile de 55 metri-înălțime și 25 de metri-lățime.

FOTO blog.travelminit.ro

Continuă să citești Cazanele Dunării, una dintre cele mai spectaculoase zone din Europa. Frumusețea peisajelor este răpitoare

Brăila – de la Radu Vodă, la secolul al XXI-lea

Brăila - Sursa aici
Brăila – Sursa aici

Prima atestare documentară a județului Brăila, datează din anul 1481, (cu vreo 7 decenii după prima mențiune a județului Bacău), când  Ștefan cel Mare trimite o scrisoare destinată întregii pături sociale cu mențiunea ,,din tot ținutul Brăilei”.

Domnitorul Ștefan cel Mare întrebuința termenul de ținut, cu sensul de județ, care era deja implementat în limbă în Țara Românească. Înainte de menționarea domnitorului Moldovei, Brăila apare menționat într-o străveche descriere geografică, ce datează din anul 1350, Libro del conoscimiento și în câteva hărți catalane. Între 1538 și 1540, Brăila a fost ocupată de otomani, fiind numită până la încheierea războiului ruso-turc din 1828/1829 Ibrail. Continuă să citești Brăila – de la Radu Vodă, la secolul al XXI-lea

Budapesta – istoria unui neam

Budapesta, capitala Ungariei, se află situată pe ambele maluri ale Dunării, având aproximativ 1,7 milioane locuitori. Orașul se întinde pe o suprafață de aproximativ 525 km2 . Aspectul geografic este unul opozițional, împărțit în două de fluviul dunărean, prezentând pe partea stângă câmpia Pestei, iar pe partea dreaptă sunt înfățișați munți și dealuri. În partea de est se află Pesta, care ocupă două treimi din suprafața teritorială a capitalei și reprezintă nucleul administrativ, comercial și industrial, iar în vest se află Buda, care ocupă doar o treime și reprezintă zona mai liniștită a capitalei. În perimetrul budapestan al Dunării întâlnim 3 insule cu o puternică importanță istorică: Insula Csepel, Insula Margareta, Insula Obudei.

Budapest_panorama_2 Continuă să citești Budapesta – istoria unui neam

Galați – punctul de confluență a trei provincii istorice ale României

Galați - Sursa aici
Galați – Sursa aici

Galați este reședința și cel mai mare oraș din județul Galați având un număr de locuitori la recensământul din 2011 de 249.732 și fiind cel de-al 8-lea oraș ca mărime al numărului de locuitori din România. Importanța Municipiului  Galați este dată și de amplasarea acestuia pe Dunăre, cea mai importantă  cale de comunicație și transport din Europa.

Primele semne ale unei comunități datează din perioada neolitică, fiind descoperite fragmente din ceramică, ce datează din această eră. De asemenea s-au mai găsit frânturi de obiecte ce aparțin Epocii Bronzului. Comunitatea care s-a dezvoltat de-a lungul veacurilor, datează din secolele IV – V î. Hr, după cum indică dovezile arheologice. Orașul are o istorie bogată, dar remarcăm faptul că în 1837, el dobândește statutul de port liber (porto-franco), iar după războiul Crimeii din 1854 – 1856 devine, împreună cu Sulina, sediu al Comisiei Europene a Dunării. Continuă să citești Galați – punctul de confluență a trei provincii istorice ale României