Sărbătorile de Paște – tradiții pentru trup și suflet

Ouă încondeiate de PașteSărbătoarea de Paște este cea mai mare sărbătoare a românilor creștini. În cadrul acestei sărbători sfinte, oamenii laudă Învierea lui Hristos. Sărbătoarea Învierii își are etimologia în cuvântul ebraic pesah care înseamnă trecere. Trecerea lui Iisus Hristos din moarte în nemurire, și după al cărui model creștinii cred că vor învia la următoarea venire a lui Hristos.

Această sărbătoare implică un set de obiceiuri și tradiții care individualizează și crează un specific în calendarul românilor.  Pregătirile pascale inițiază obiceiuri încă de la lăsatul secului, dar în rândurile de mai jos vom vorbi exclusiv despre obiceiurile la români care au loc în pragul Învierii și după.

Continuă să citești Sărbătorile de Paște – tradiții pentru trup și suflet

Controlul minții în romanul „1984” – contribuțiile tehnologiei și vocabularului

Controlul minții este subiectul care fascinează omenirea de veacuri. Inițial s-a început cu cercetarea mecanismului gândirii. Cum funcționează, ce factori îl influențează, cum anume poate fi stimulat și alte asemenea întrebări au fost subiectele principale ale multor lucrări filosofice. Însă, îndată ce mecanismul gândirii a fost deslușit sau măcar în parte explicat, noțiunile aflate au început a fi aplicate și testate în vederea obținerii de rezultate în alte subiecte direct legate de acesta. Unul dintre ele este, desigur, controlul minții.

Poster „Fratele cel Mare stă cu ochii pe tine” sursa: Wikipedia

Continuă să citești Controlul minții în romanul „1984” – contribuțiile tehnologiei și vocabularului

Despre tainele dragostei

Ce e mai ușor, să accepți sau să respingi o cerere în căsătorie? Experiența tinerelor fete din toate timpurile arată că a respinge e mult mai greu. Pentru a evita un „nu” brutal și jignitor, de-a lungul timpului, diferite popoare și-au elaborat forme convenabile prin care tinerii îndrăgostiți își dau în vileag sentimentele.

Continuă să citești Despre tainele dragostei

Jane Austen – „Mândrie și prejudecată”

În  romanul Mândrie și prejudecată, Jane Austen prezintă povestea familiei Bennet, care locuia într-un sat din Anglia la granița dintre secolele XVIII și XIX. Astfel, opera descrie societatea conservatoare a secolului trecut într-o oarecare opoziție cu ideile reformatoare ale secolului al XIX-lea. Jane Austen este considerată a fi una dintre premergătoarele feminismului, din operele sale preluând ideile și valorificându-le mai târziu scriitoare precum Emily Bronte, Charlotte Bronte și George Sand.

Romanul a fost cu greu publicat în anul 1813. Inițial a fost dus la editură de tatăl scriitoarei, dar a fost respins din cauza suspiciunii că ar fi scris de o femeie. Totuși, odată publicat, romanul a avut un mare succes. În acea perioadă, literatura era scrisă, în special, pentru femei, dar tocmai lor nu li se permitea să scrie. De aceea, romanele de până la Austen nu abordau teme feministe sau nu prezentau ca personaje principale femei independente și culte.

Jane Austen – portret alb-negru

Continuă să citești Jane Austen – „Mândrie și prejudecată”

Între a respecta, a te respecta și a fi respectat

offer-442903_1280Respectul reprezintă atitudinea de stimă față de sine și față de ceilalți și e o calitate la fel de valoroasă ca iubirea. Când oamenii au suferit din iubire, prietenia și stima au fost cele care au venit să vindece rănile… „Oamenii au inventat respectul ca să ascundă locul gol, unde ar trebui să fie iubirea”, afirma Lev Tolstoi în celebra lui operă „Anna Karenina.”

Consider că respectul e o valoare în adevăratul sens al cuvântului, care trebuie promovată cât mai des și cât mai bine în rândul copiilor, tinerilor și nu numai; e o valoare care stă la baza iubirii, pentru că dacă nu există respect în dragoste, aceasta se stinge; se năruie încet-încet.

Continuă să citești Între a respecta, a te respecta și a fi respectat

Gambitul damei

În gambitul damei sacrifici un pion. Nu orice pion, ci unul al damei: argumentul său forte, pentru începutul partidei. Ce urmăreşti, de fapt? Ca în orice gambit, te aştepţi la un avantaj în atac.beach-685786_640

Ok, îţi trimiţi în luptă un pion neajutorat, neapărat nici măcar de puternicii tăi cai. Un soldat strigând după ajutor, aflat în mijlocul trupelor mele. Dar eşti sigură că îţi voi captura acel pion?

Ei bine, nu! Gambitul a eşuat, iar deschiderea jocului devine una clasică, cu care sunt obişnuit. Scot caii, nebunii la atac şi fac rocada repede. Pregătesc tura, acea piesă grea, favorita mea.

Te provoc la schimburi. La început nu vrei să accepţi, dar nu ai ce face… Ai două variante de joc: ori accepţi schimburile propuse de mine, ori mă laşi să-ţi capturez eu piesele. Nu uita! Toţi pionii tăi vor putea lupta apoi alături de ai mei, ca nişte neînţeleşi, sacrificaţi de o damă egoistă, care îşi trimite în focul luptei chiar şi propriul pion.

Continuă să citești Gambitul damei

A pierde trenul într-o gară necunoscută e mai mult decât o simplă întâmplare…

Se spune că viața e o călătorie, iar oamenii nu se întâlnesc întâmplător. Viața ne scoate în cale fel de fel de oameni, însă cei mai frumoși sunt cei de care ne îndrăgostim. Semnificativ în acest sens este filmul Gară pentru doi(1983), un film sensibil, puternic, emoționant, captivant și cu o poveste de dragoste la fel de sensibilă, o poveste despre devotament și sacrificiu. Fiecare scenă este memorabilă, jocul actorilor este cât se poate de natural, iar muzica vine să completeze povestea de iubire dintre doi oameni care s-au întâlnit întâmplător.

De menționat este faptul că personajul feminin – Vera, este însuflețit de Ludmila Gurcenko, care avea 48 de ani la filmare. Ludmila îi dă un farmec aparte personajului, dovadă că femeia îndrăgostită este frumoasă la orice vârstă. Într-o altă ordine de idei, filmul este despre iubirea pură și sinceră, despre cum soarta te aduce în fața unei persoane care, cu privirea, îți răscolește sufletul, pentru că iubirea adevărată nu are limite, nu ține cont de nimic, iar cine iubește, e în stare de orice sacrificiu.

Vera lucrează în restaurantul gării Zastupinsk. Acolo ea trăiește prin prisma despărțirilor, a rămasului-bun, a promisiunilor de revedere, a strângerilor de mână, a revederilor, bucuriilor și necazurilor pasagerilor. Ea însăși își așteaptă logodnicul, pe Andrei.

Continuă să citești A pierde trenul într-o gară necunoscută e mai mult decât o simplă întâmplare…

Buchetul clipelor frumoase

Acum peste 20 ani, am scris asta:

 Te-ai gândit vreodată la sfertul de viaţă pe care gata!, l-ai trăit şi nicicând nu îl vei mai putea trăi? Si nu e chiar nimic acest sfert de viaţă, e un sfert de viaţă pe care nu-l mai ai. Acum, aşa cum eşti, mai poţi tu pretinde că eşti toată, că eşti întreagă?! Poţi tu să zici că ai o viaţă înainte? Nu! Mai ai doar trei sferturi de viaţă înainte!

flori_buchet_albCe poţi să faci? Poţi, oare, să mai faci ceva ca să salvezi situaţia? Poţi să recuperezi ceva din sfertul trecut? Nu, cu siguranţă… Vei spune: “îmi voi trăi restul de trei sferturi din viaţă mai frumos şi mai bine”, dar, cu toate iluziile şi visurile tale, care, cine stie?, o parte vor deveni realitate, cu toate acestea, vei ajunge la jumătatea vieţii şi atunci îţi voi spune: mai poţi reveni asupra celor două sferturi de viaţă pe care le-ai trăit? Nu!

Vei spune din nou: “Sunt tânăra şi am o viaţă de trăit în faţă”, deşi vei fi şi atunci conştientă că nu mai ai o viaţă, ci doar jumătate din ea şi oricine îşi dă seama că una e a trai şi alta e a trăi pe jumătate. Te vei amăgi, însă, cu gândul că viaţa de abia atunci începe, aşa cum şi acum te amăgeşti cu acelaşi gând, un gând frumos, dar doar un gând, o “îndrăzneală”, un “act de curaj”, un foc ce se va stinge, pentru că şi el, focul, ca şi viaţa, are sferturile lui, jumătăţile lui…

Continuă să citești Buchetul clipelor frumoase