Ștefan cel Mare, domnul care a învins mari regate și a câștigat respectul întregii Europe

Ștefan al III-lea s-a născut în 1439 la Borzești. A fost supranumit Ștefan cel Mare sau, după canonizarea sa de către Biserica Ortodoxă Română, Ștefan cel Mare și Sfânt și a fost domnul Moldovei între anii 1457 și 1504.

A fost fiul lui Bogdan al II-lea, domnind timp de 47 de ani, cea mai lungă domnie din epoca medievală din Țările Române. Ștefan cel Mare este considerat o personalitate marcantă a istoriei României, înzestrată cu mari calități de om de stat, diplomat și conducător militar. Continuă să citești Ștefan cel Mare, domnul care a învins mari regate și a câștigat respectul întregii Europe

Vlad Țepeș – o filă de istorie a neamului românesc

vlad_tepes_dracula_ac86d4a1d5Vlad Țepeș (n. noiembrie/decembrie 1431 – d. decembrie 1476) a domnit în Țara Românească în anii 1448, 1456 – 1462 și 1476. Deși, Vlad Țepeș este recunoscut în lume ca fiind Contele Dracula, în realitate acesta a fost un om cât se poate de normal, însă cu o serie de calități care l-au clasat în rândul celor mai de temut domnitori din țările române.

S-a născut în cetatea Sighișoara din Transilvania într-o familie de rang înalt. Fiul lui Vlad Dracu a fost căsătorit de trei ori, căsătorii în urma cărora au rezultat cinci copii, o fată și patru băieți.

Domnia lui Vlad Țepeș a guvernat sub simbolul corectitudinii și al dreptății, de cele mai multe ori cele două  principii de domnie erau instalate prin severitate și acte de o cruzime ce rar le-a fost dat dușmanilor să vadă. Spre exemplu, Țepeș obișnuia să-i pedepsească pe inamici trăgându-i în țeapă. Astfel, în timpul domniei, Vlad Țepeș a reușit să obțină temporar independența Țării Românești față de Imperiul Otoman. A fost catalogat de negustorii brașoveni, ca fiind dominat de o cruzime demonică. Și, totuși, de unde au izvorât aceste acte necruțătoare? Continuă să citești Vlad Țepeș – o filă de istorie a neamului românesc

Alexandru Ioan Cuza – simbolul înfăptuirii României

cuza-coverintAlexandru Ioan Cuza (n. 20 martie 1820, Bârlad, Moldova – d. 15 mai 1873, Heidelberg, Germania) a fost primul domnitor al Principatelor Române, care a reușit să făurească unirea Moldovei și Țării Românești într-un singur stat – România.

Al. I. Cuza s-a născut într-o familie de boieri modești din Moldova, tatăl ispravnicul Ioan Cuza, iar mama Sultana, care-și avea originile din familia de origini fanariote din Cozadini îi vor oferi copilului o educație aleasă, caracteristică principiilor europene. După ce a activat ca ofițer în armata Moldovei, a fost trecut în rang de colonel, datorită dibăciei de care a dat dovadă. Continuă să citești Alexandru Ioan Cuza – simbolul înfăptuirii României

Palatul Cuza din Ruginoasa

Palatul_de_la_Ruginoasa1Complexul Muzeal Naţional „Moldova” Iaşi are onoarea de a cuprinde în perimetrul său de activitate culturală Palatul domnitorului Alexandru Ioan Cuza de la Ruginoasa, construit în anul 1804. Aparţinând iniţial familiei Sturdza, edificiul este dedicat actualmente memoriei domnului Unirii. Acesta a fost trecut în lista monumentelor istorice din judeţul Iaşi în anul 2004.

Datele istorice furnizează informaţii conform cărora aflăm că la sfârșitul secolului al XVII-lea, familia boierească Sturdza cumpără moșia de la Ruginoasa de la Duca-Vodă, fiind stăpână aici aproape 200 de ani. Proprietarul acesteia era, mai precis, vistiernicul Săndulache Sturza, care, având un dezvoltat spirit întreprinzător, îl angajează în anul 1804 pe arhitectul vienez Johann Freiwald, în scopul de a reconstitui vechea casă boierească a moşiei, lucrările de construcţie fiind finalizate în perioada 1 mai 1813 – 30 aprilie 1814.

Boierul Săndulache Sturdza angajează, de asemenea, pe grădinarul german Mehler, însărcinat cu amenajarea unui parc cu alei străjuite de statui şi a unui iaz împrejmuit de salcii, care să înconjoare noul palat. Freiwald consolidează Palatul de la Ruginoasa în stil neoclasic, specific arhitecturii civile din acea epocă a Moldovei. O biserică de conac îşi face apariţia, în anul 1811, în spatele palatului. O frumoasă descriere a domeniului boieresc se desprinde din paginile povestirii Scrisoare I (Plimbare), de Costache Negruzzi. Aproape de Târgul-Frumos sunt încântătoarele domenii ale Ruginoasei. Călătorul, primind aici ospitalitate, uită necazele unui supărător drum. El pare că se trezește transportat ca prin farmec într-un castel descris de Walter Scott, unde găsește, pe lângă mărirea feodalității, gospodăria Poloniei și eleganța Franței; și dacă vechii noștri boieri – sprijeni a patriei și a tronului – ar fi avut idee de arta heraldică, negreșit n-ar fi uitat a scrie pe scutul lor deviza vechii Engliteri Dieu et mon droit. Continuă să citești Palatul Cuza din Ruginoasa