Ce face, de fapt, un programator? De ce cunoștințe are nevoie pentru a scrie coduri complexe

Rolul programatorului a devenit din ce în ce mai complex în ultimii ani. Acesta preia designul creat de către inginer și software developer și îl transformă într-un set de instrucțiuni pe care calculatorul să îl poată urma. Aceste instrucțiuni devin finalmente platforme de social media, programe de procesare a textelor, browsere și multe alte lucruri pe care mulți dintre noi le folosesc zi de zi.

Practic, rolul programatorului este să vină mereu cu soluții software eficiente. De asemenea, acesta trebuie să gândească, să scrie, să testeze și să implementeze modificările rezultate în urma testelor, dar și să mențină codul sursă al programelor de calculator. Vorbim practic de un cod care trebuie scris într-un limbaj de programare pe care computerul să îl poate înțelege.

Așa ajungem și la scopul programării. Programatorul va crea mereu programe cu un anumit comportament, ca să îi spunem așa. În procesul de scriere a unui cod, acesta are nevoie de cunoștințe din domeniul în care acel program va fi folosit, de algoritmi specializați și chiar cunoștințe de logică.

Programatorul, traducător între utilizator și limbajul codului sursă

Lucrurile devin și mai frumoase. Programatorul poate fi și persoana care realizează interfața grafică, cu care utilizatorul va interacționa ulterior. Mai pe românește, acesta va juca rolul unui traducător între utilizator și limbajul codului sursă.

Și asta nu e tot. Când vorbim de programe extrem de complexe, se vor folosi intrumente automate de scriere a unei părți a codului sursă, în timp ce programatorul se va concentra pe scrierea părților de cod care sunt unice și specifice programului respectiv.

În schimb, programatorii care crează programe mai mici folosesc ceea ce se numește în limbaj de specialitate mediu de programare (programmer environments) sau aplicații care le cresc productivitatea datorită proprietăților de compilare și de generare a codurilor sau a datelor, și care au și funcții de debugging.

Fac echipă cu inginerii de software

O altă ”armă” din arsenalul programatorilor sunt așa numitele libraries, care le permit să modifice sau să personalizeze un cod de bază pentru aplicațiile specifice la care lucrează. În acest fel vor obține programe mai sigure și mai bune, iar productivitatea programatorilor va crește prin eliminarea unor procese de rutină.

În ultimii ani, programatorii au început să preia din ce în ce mai multe responsabilități de la inginerii de software, pe măsură ce software design-ul a continuat să avanseze. În prezent sunt din ce în ce mai întâlnite echipele mixte, formate din programatori și ingineri de software, care lucrează împreună pentru a identifica rapid nevoile utilizatorilor și a proiecta anumite programe și funcții specifice.

Prin urmare, este de dorit ca odată ce v-ați decis să mergeți pe acest drum, să deprindeți bazele corecte ale programării. Recomandat este să apelați la specialiști care vă pot iniția în programarea de bază și vă pot ghida ulterior în etapele avansate ale acestui frumos domeniu.

Este Wikipedia de încredere?

Wikipedia-logo-en-bigÎn contextul de informare actual, în care resursele de informare de pe internet sunt intens exploatate, Wikipedia se înscrie în fruntea enciclopediilor online care furnizează informaţii pe o vastă paletă de domenii de cunoaştere. Există, totuşi, voci care se întreabă asupra veridicităţii conţinuturilor prezentate de această bază.

Wikipedia constituie un proiect de informare non-profit, al cărui conţinut cuprinde peste 9 milioane de articole, redactate într-un număr mare de limbi. Aceasta a fost creată cu scopul de a prezenta un suport de informaţii ce explotează cunoştinţele referitoare la un anumit subiect, oferind astfel oamenilor, ce nu au posibilitatea de a consulta o sursă de specialitate, oportunitatea de a căpăta cunoştinţe despre tema dorită. Luând în considerare faptul că Wikipedia nu impune restricţii de accesare, ea se dovedeşte deosebit de utilă din punct de vedere social. Continuă să citești Este Wikipedia de încredere?

Khan Academy

 khanSistemul educaţional mondial tinde tot mai mult către revoluţia şi inovarea informaţiei, iar un factor esenţial în acest proces de dezvoltare este internetul – o mare putere de traferare a cunoştinţelor din sfera instituţiilor de învăţământ către întreaga masă de oameni dornici de evoluţie şi progres personal.

Khan Academy – https://www.khanacademy.org/ se înscrie în rândul platformelor de învăţământ online ce au produs un impact major asupra educaţiei tinerilor şi nu numai. Această academie oferă celor interesaţi un număr de peste 3.000 de videoclipuri privitoare la o paletă largă de teme educative din diverse domenii de ştiinţă şi cultură.

Salman Kahn, iniţiatorul acestui demers educaţional, nu a intenţionat să revoluţioneze sistemul, ci doar şi-a focalizat energia în îndeplinirea unei misiuni ambiţioase de ajutorare a celor ce necesită o anumită pregătire. Cum a pornit totul? În primă fază acesta acorda meditaţii online verişoarei sale Nadia, pentru ca apoi să fie din ce în ce mai solicitat în a-i sprijini pe prieteni şi pe cunoştinţe. Aflat într-o astfel de situaţie, Khan a decis că cea mai bună soluţie este să înregistreze în format video lecţiile şi să le încarce pe Youtube, pentru a acorda şi altor persoane posibilitatea de a lua contact cu aceste informaţii. Clipurile sale s-au bucurat de un extraordinar succes, fapt ce l-a determinat pe Khan să-şi dea demisia de la locul de muncă pentru a se dedica acestui proiect academic. Continuă să citești Khan Academy

Lectura pecetluieşte raţiunea

lecturaLectura ar putea fi un mijloc de alimentare spirituală continuă, nu numai un instrument de informație sau de contemplație, afirma cu tărie Mircea Eliade, şi cu siguranţă există încă persoane care deţin aceeaşi percepţie. Dar oare tinerii… cum privesc ei lectura? Cât de mult conştientizează importanţa acesteia?

Încă din clasele mici, când am început să buchisim literele abecedarului, am fost îndemnaţi temeinic să ne aventurăm în universul lecturii, în funcţie de progresele şi capacităţile intelectuale specifice fiecărei vârste. Şcoala, a cărei misiune strict educativă este incontestabilă, a încercat întotdeauna să îndrume elevii către formarea unor deprinderi de autperfecţionare şi autoinstruire, menite să le dezvolte armonios capacitatea de a raţiona. În acest context, este evident faptul că mijlocul optim de îmbogăţire a cunoştinţelor şi dezvoltare a capacităţilor de exprimare printr-un vocabular diversificat l-a constituit în permanenţă universul cărţilor. Continuă să citești Lectura pecetluieşte raţiunea