De ce sunt atât de puține femei în IT?

femeie in industria ITDintotdeauna lumea tehnologiei a fost dominată de bărbați, iar o continuă descreștere în rândul femeilor din acest domeniu este semnalată, în ciuda numeroaselor campanii de încurajare a acestora de a intra în domeniului IT.

Belinda Parmer, fondatoarea agenției de marketing „Lady Geek”, folosită pentru consultanța marilor corporații precum Sony sau Vodafone, vine cu un răspuns la această problemă. În cartea „Miss Little Geek”, aceasta include obstacolele pe care femeile le întâmpină într-o astfel de carieră. Autoarea li se adresează atât angajatorilor, guvernului, cât și părinților, considerând că femeile trebuie permanent încurajate să opteze pentru jobul pe care si-l doresc, fără să intre în discuție depășirea unor limite impuse de societate. Nicio profesie nu trebuie să fie împărțită pe sexe, atâta timp cât nu presupune forță fizică, ci pune la bătaie intelectul și aptitudinile. În cartea ei, Parmer demonstrează aportul benefic al femeilor în domeniul IT, argumentând cu rezultate reale: conform studiilor specialiștilor, companiile ale căror echipe manageriale includ femei, înregistrează un câștig financiar cu 34% mai mare.

Continuă să citești De ce sunt atât de puține femei în IT?

John von Neumann – unul dintre cei mai importanți matematicieni ai secolului XX

John von Neumanvnc01n (numele original János Neumann) (28 decembrie 1903, Budapesta, Ungaria – 8 februarie 1957, Washington, DC, SUA), a fost un matematician american evreu cu origini austro-ungare, care este cunoscut drept un pionier al aplicării teoriei operatorului de mecanică cuantică, în dezvoltarea de analiză funcțională. Neumann a adus importante contribuții în fizica cuantică, analiza funcțională, teoria mulțimilor, topologie, economie, informatică, analiza numerică, hidrodinamica exploziilor, statistică și în multe alte domenii ale matematicii, fiind unul din cei mai importanți matematicieni din istorie.

Tatăl său, Miksa Neumann (Max Neumann), un bancher evreu, iar mama sa, născută Margit Kann (Margaret Kann), care provine dintr-o familie care a prosperat în vânzarea de echipamente agricole, au fructificat intelectul lui John von Neumann încă din copilărie, acesta ajungând, încă de la vârsta de 6 ani, să efectueze mintal împărţiri cu numere de 8 cifre, iar la 8 ani să înveţe analiza matematică.

Continuă să citești John von Neumann – unul dintre cei mai importanți matematicieni ai secolului XX

Ce e important şi ce nu în programare?

Un articol mai vechi (din 1998) despre algoritmi şi programe, despre limbaje şi medii de programare şi despre cum alegem un mediu de programare. Multe din cele scrise aici sunt încă valabile.

Dacă înlocuieşti stiloul cu pana, nu ajungi poet.

E mai mult decât evident! Au fost atâţia scriitori care au scris noaptea, la lumina lumânării şi cu pană şi au lăsat omenirii opere literare de mare valoare. Aşa cum un amator netalentat poate folosi stiloul cu peniţa de aur cel mai scump sau chiar calculatorul şi imprimanta şi să nu realizeze nimic valoros din punct de vedere literar. Aşa stau lucrurile şi în programare. Poţi apela la un mediu de programare foarte performant şi să nu poţi realiza nimic valoros, sub aspect informatic, pe când – poate – folosind un mediu de programare mai puţin dezvoltat, să realizezi programe care să-i încânte pe toţi. Mediul de programare este pentru programator, precum pana sau stiloul pentru scriitor. Iar programul este precum un roman sau o poezie.

girl_computer
Continuă să citești Ce e important şi ce nu în programare?

Previziunile lui Marc Andreessen

Marc Andreessen este unul din copiii nebuni ai erei digitale, care, nu numai că a înţeles cum se va transforma viaţa oamenilor din cauza apariţiei computerelor şi reţelelor, dar a şi contribuit masiv la această schimbare. Coautor al browserului Mosaic, cofondator al Nescape Communications, al reţelei sociale Ning, trecut prin consiliile de administraţie ale companiilor din domeniu – Facebook, HP sau eBay  – ca să enumerăm doar câteva, Marc Andreessen este cunoscut şi pentru vorbele sale de duh, devenite adevărate aformisme ale erei digitale.

„Răspândirea computerelor şi a Internetului va împărţi locurile de muncă în două categorii:  cele în care oamenii vor spune caculatorului ce să facă şi cele în care computerul le spune oamenilor ce să facă”, a spus Andreessen şi nu a greşit deloc.” Peste zece sau 20 de ani, condusul maşinii va fi echivalentul moral al fumatului în preajma altor persoane, astăzi”, este citat Andreessen şi, având în vedere dezvoltarea tehnologică, e destul de greu ca această previziune să dea greş.

Se pare că şofatul e o mare problemă în SUA, din moment ce un alt aforism atribuit lui sună cam în felul următor: „Oamenii conduc atât de prost încât computerele nu trebuie să fie foarte performante pentru a conduce mai bine”.

„Televiziunea şi presa au funcţionat întotdeauna după aceleaşi seturi de reguli şi standarde tehnice. Dar Internetul este bazat pe software. Şi oricine poate scrie un nou software pe Internet care, câţiva ani mai târziu, va fi folosit de un miliard de oameni”.

„În următorii 10 ani, mă aştept ca cel puţin cinci miliarde de oameni din întreaga lume să deţină smartphone-uri, cu acces instantaneu la puterea deplină a Internetului, în fiecare moment” crede Marc Andreessen şi este posibil să fie foarte aproape de adevăr.

Care e legatura dintre reglementare şi spirit antreprenorial? „China este foarte antreprenorială, dar nu are nici o regulă. Europa are reglementări, dar nu şi spirit antreprenorial. Dacă veţi combina reglementările, spiritul antreprenorial şi o politică generală pro-business, obţineţi Apple”, este răspunsul lui Andreessen.

 Răzvan Bibire