Piaţa Unirii din Cluj

Piata_Unirii_Cluj-NapocaPiaţa Unirii din Cluj a reprezentat în trecut centrul oraşului medieval, al cărui punct de referinţă l-a constituit Biserica Sfântul Mihail. Având o dimensiune de cca. 220 m pe 160 m, aceasta este cea mai mare dintre vechile pieţe din centrul și sud-estul Europei.

Fiind precedată de existenţa Pieţei Mici (denumită astăzi Piaţa Muzeului), aceasta devine a doua piaţă a Clujului ce, în Evul Mediu, purta denumirea de Piaţa Mare, spre a se realiza o diferenţiere între cele două. Spre sfârşitul sec. al XIX-lea, a primit denumirea de Piaţa Principală, iar în prima parte a sec. al XX-lea numele i-a fost schimbat în Piaţa Regele Matia, în onoarea regelui Matia Corvin. După Unirea de la 1918, piaţa a căpătat numele acestui eveniment istoric deosebit de important. În timpul regimului comunist a purtat denumirea de Piaţa Libertăţii, dar ulterior s-a revenit la forma actuală a numelui său. Continuă să citești Piaţa Unirii din Cluj

Clujul rămâne de neuitat

Clujul matinal este atât de liniștit, încât ai putea să-ți auzi bătăile inimii. Clujul matinal este foarte răcoros, ceea ce te face să cauți soare, mult soare. Și la Cluj chiar e mult soare.

Când am coborât din tren și am plecat spre Strada Horea, am mers zgribuliți pe lângă clădirile vechi și pe lângă mașinile adormite. Soarele abia răsărea și se zărea de după blocuri, zâmbindu-ne și ademenindu-ne. Ne opream la câte o intersecție să ne încălzim și mergeam mai departe. Spre bucuria mea, am dat și de Facultatea de Litere a Universității „Babeș-Bolyai”, lângă care m-am oprit și pe care am admirat-o.

Am staționat la Casa Țărăncuței să luăm micul dejun: plăcințele ca la mama acasă! Mi-aș bea cafeaua de dimineață zilnic acolo. Personal ospitalier, prăjituri și plăcințele excepționale, muzică tradițională și atmosferă ca într-un sătuc cu 5 clădiri în care toți se cunosc și-s fericiți.

Continuă să citești Clujul rămâne de neuitat

România

Date geografice generale

România este situată în Sud-Estul Europei Centrale, la nord de Peninsula Balcanică, în bazinul Dunării de Jos. Are ieșirea la Marea Neagra și se învecinează la nord-vest cu Ungaria, la est cu Ucraina, Republica Moldova și Marea Neagra, la sud cu Bulgaria, la sud și sud-vest cu Serbia, iar la nord cu Ucraina.

Romania_001
Judeţele României

Suprafața României este de  238.391 kmp, ocupând poziția 12 în Europa.

Vârsta geologică este aceeaşi cu cea a continentului, aproximativ 550 milioane ani.

Relief: Suprafaţa muntoasă 31%, dealuri şi platouri 33%, câmpii 36%.

Bazin hidrografic: (vezi Hidrografia Romaniei!) Fluviul Dunarea în sudul țării, cu o lungime de 1.075 km (din totalul de 2.850 km de la izvoare până la vărsarea în Marea Neagră).

Râuri: Mureş, Olt, Prut, Siret, Ialomiţa, Someş, Argeş, Jiu, Râul Buzău, Râul Bistriţa.

Lacuri: Aproximativ 2.300 de lacuri (2.650 km2). Cele mai cunoscute sunt: lacul Razelm (415 km pătraţi), Sinoe (171 km pătraţi), Brateş (21 km pătraţi), Tasăul (20 km pătraţi), Techirghiol (12 km pătraţi), Snagov (5,8 km pătraţi).

Climatul este temperat-continental, cu influenţă oceanică din vest, mediteraneană din sud-vest, excesiv continentală din nord-est. Temperatura medie anuală este de aproximativ 8 grade Celsius în nordul ţării şi 11 grade Celsius în sud. Nivelul mediu al precipitaţiilor nu depăşeşte anual 700 mm.

Continuă să citești România

Cluj- Napoca – oglindă a trecutului, capodoperă a contemporaneității

Există locuri care ne atrag prin clădiri impresionante și peisaje rupte de pe file de basm. Altele, însă, ne cheamă acolo, punându-ne pe tavă veritabile momente de respiro, de liniște, de nici prea mult și nici prea puțin.

Orașul Cluj-NapCluj-Napocaoca e tocmai combinația perfectă între frumusețe, istorie, rafinament, cultură unică și autentică. Toate învăluite ușor în note de simplitate și amintiri ale trecutului.

Trebuie să ajungi la Cluj-Napoca ca să realizezi că istoria nu și-a părăsit niciodată țara.

Monumente arhitecturale de mare valoare, statui impunătoare și străzi cu miros de veșnicie, toate așezate exact acolo unde vrea trecătorul să-și odihnească pașii grăbiți.

Istoria acestui ținut stă scrisă în palmele a zeci de secole glorioase, căci vechiul oraș Napoca, întemeiat încă din 106, când Imperiul Roman a cucerit Dacia, a fost martor ocular al tuturor vremurilor de cumpănă sau, dimpotrivă, de glorie ale României.

Sădit de Dumnezeu în inima Transilvaniei, Cluj-Napoca nu încetează să pună cărămizi trainice la temelia culturii românești.

Continuă să citești Cluj- Napoca – oglindă a trecutului, capodoperă a contemporaneității

Locuri pe care merită să le vizitezi în România (I)

biertan10 Atestat documentar pentru prima oară în anul 1224, Biertanul se înacadrează în rândul primelor aşezări germanice din Ardeal. În anul 1397, localitatea este atestată ca cetate, dând naştere în centrul său, între anii 1490 și 1520, unui maiestuos centru arhitectural medieval, alcătuit dintr-o faimoasă biserică înconjurată de fortificaţii. Biserica Biertan este consolidată în stil gotic, fiind totodată ultima din regiunea Transilvaniei ridicată conform acestui tip arhitectural. Edificiul monumental se profilează sub forma unei clădiri de mari dimensiuni, având trei hale de înălţimi egale. Citește mai departe aici…
afara

Arhitecturi deosebite cu elemente specifice, cuprinzând detalii minuțioase, îi dau fiecărui loc unicitate. Pașii ne-au purtat și în satul Adjudeni (comuna Tămăşeni, judeţul Neamţ), cu localnici de frunte, ce-au făcut din satul lor un loc de oameni cu adevărat gospodari. unei comune de asemenea dimensiuni, ce cuprinde în jur de 1300 de familii cu locuințe una și una. Oameni uniți prin hărnicie, dar și prin credință, se bucură la Adjudeni de o adevărată minune. Cu adevărat împărăția lui Dumnezeu pare a fi coborât pe pământ în această somptuoasă biserică, ce sparge cerul cu înălțimea amețitoare a vârfurilor ei. Prin turnurile sale pare că-și trage de sus seva divinității, hrănindu-se cu har dumnezeiesc spre a domni etern în lumea oamenilor. Citește mai mult aici…

Continuă să citești Locuri pe care merită să le vizitezi în România (I)

Transilvania

Transilvania este o provincie istorică din centrul României. Într-un sens mai restrâns, sub acest nume se înţelege teritoriul cuprins între Carpaţii Orientali, Carpaţii Meridionali şi Munţii Apuseni, adică Ardealul (inclusiv Câmpia Transilvaniei).

Piata_Unirii_Cluj-Napoca
Cluj

În accepţiune mai largă, Transilvania cuprinde un teritoriu de 102.000 kmp, adică, pe lângă teritoriile amintite, şi Banatul, Crişana, Maramureşul şi Oașul. Transilvania a constituit o parte însemnată a Daciei dinainte de stăpânirea română. Aici a locuit o mare parte a populaţiei daco- romane în timpul valurilor de populaţii migratoare şi a fost leagănul de formare a poporului român.

În sec. IX-X existau în Transilvania mai multe formaţiuni politice („ţări”, voievodate), dintre care izvoarele scrise le pomenesc pe cele din Banat, sub conducerea lui Glad, din Crişana sub conducerea lui Menumorut şi din Podişul Transilvaniei sub conducerea lui Gelu romanul (Blacus). Deşi cucerită de statul feudal ungar (sec. XI-XIII), Transilvania a continuat să-şi păstreze însă forma de organizare în voievodat, cu o relativă largă autonomie (de ex. la sfârşitul sec. XIII şi în sec. XIV).

Continuă să citești Transilvania

Cultura română

Generalităţi ale culturii române

Cultura română are etosul ei propriu, generat de cadrul geografic şi istoric al evoluţiei sale. Curente aparţinând unor arii şi tradiţii culturale distincte s-au întrepătruns, simultan şi succesiv, în acest context. Singurii credincioşi creştini ortodocşi printre popoare latine şi singurulul popor latin în spaţiul ortodox estic, românii au păstrat în mod tenace rădăcinile lor romane şi au încercat din greu să o armonizeze cu ortodoxismul, pentru a transformă „insularitatea” etnică într-un dialog fecund cu celelalte culturi.

Palatul Culturii din Iaşi
Palatul Culturii din Iaşi

Citește despre Eugen Ionescu

Continuă să citești Cultura română