Artă cenzurată sau libertate de exprimare a viziunii?

picturaÎntr-un sistem democratic prioritară este decizia majorităţii, fapt pentru care şi în artă aceasta ar trebui să aibă posibilitatea de a-şi impune voinţa. Opinia publică, după părerea unora, este cea mai îndreptăţită pentru a accepta sau a refuza anumite manifestări artistice, în funcţie de modul în care societatea le percepe. Astfel, respingerea anumitor opere de către conştiinţa colectivă – o opinie, deci, de natură intrinsecă – ar deveni plauzibilă în contextul protejării unor categorii de persoane vulnerabile, precum minorii (evitarea nudismului sau a ilustraţiilor cu implicaţii obscene) sau anumite grupuri religioase (unele forme de exprimare pot intra în conflict cu principiile spirituale ale acestora).

Pe lângă acestea, se consideră că cenzurarea artei de către societate ar putea constitui o cale optimă de obţinere a echilibrului şi a stabilităţii culturale dorite. Opinia publică reprezintă, de altfel, cel mai bun factor reglator în orizontul de manfestare artistică a unor forme dăunătoare, prin prisma faptului că trebuie să existe o concordanţă între principiile, valorile colective şi mesajul transmis de operele de artă. Anumite tematici, precum moartea, nuditatea, violenţa, grotescul pot fi configurate de o manieră exacerbată, stârnind reacţii negative în cadrul societăţii. Trebuie luat în considerare faptul că psihologia colectivă deţine un carcater mai instabil şi mai impulsiv decât cea individuală şi este mult mai receptivă în cazul unor motive ce ar putea determina un sentiment sau chiar o atitudine de revoltă. Continuă să citești Artă cenzurată sau libertate de exprimare a viziunii?

Internetul… cenzurat?

Inred-42286_640ternetul a devenit în zilele noastre o parte indispensabilă din viaţa personală sau profesională a majorităţii persoanelor. Însă, dincolo de facilităţile pe care acesta le oferă, prin accesul rapid la o paletă largă de informaţii sau divertisment, internetul ridică o problematică în ceea ce priveşte conţinutul anumitor site-uri sau imaginile cu mesaj licenţios.

Se constată, pe de o parte, că numărul de utilizatori creşte anual, iar pe de altă parte faptul că tot mai multe pagini web prezintă în mod explicit un conţinut cu implicaţii pornografice sau de natură violentă. Informaţia fiind astfel răspândită pe o arie virtuală extinsă, ea poate influenţa în mod negativ o serie de utilizatori vulnerabili în acest sens, şi anume minorii. Astfel, dacă s-ar impune cenzurarea anumitor conţinuturi de pe internet, copiii ar fi mult mai protejaţi, prin aceea că nu mai există riscul de a fi expuşi unor informaţii sau fenomente virtuale ce nu sunt în concordanţă cu nivelul lor psihic de dezvoltare. Cu cât aceştia intră mai des în contact cu materiale cu un caracter obscen sau violent, cu atât se constată o majorare a cazurilor de deteriorare a abilităţilor sociale, de izolare şi predispunere la un comportament agresiv. Continuă să citești Internetul… cenzurat?