Arhive Carpati - Revista EduSoft

Platoul carstic Padiș – o impresionantă arie peisagistică din Apuseni[:en]Padis Karst Plateau – an Impressive Landscaping Area

[:ro]

Date generale

Acest platou (din judeţui Bihor) este situat la 1200-1400 m alt. și constituie una dintre cele mai prețioase, mai fastuoase, mai impresionante arii peisagistice ale Munților Apuseni din Carpații Românești, fiind înzestrat cu o bogata și variata gamă de fenomene carstice. Printre acestea se remarcă, prin mareție și frecvență, dolinele, izbucurile, cheile, peșterile, avenele și văile oarbe. Această arie turistică este declarată rezervație naturală și are o suprafață de 460 hectare. Din cabana Padiș, situată la altitudinea de 1280 metri, se poate ajunge spre toate obiectivele turistice. Cabana este construită sub vârful Biserica Moțului.

Spre Cetatea Radesii (http://turism.truezone.ro)

Continuă să citești Platoul carstic Padiș – o impresionantă arie peisagistică din Apuseni[:en]Padis Karst Plateau – an Impressive Landscaping Area

Lacul Sfânta Ana – un loc al confluenței dintre mistic și real

Lacul Sfânta Ana este așezat în județul Harghita, în vecinătatea stațiunii Tușnad și reprezintă o puternică atracție turistică, datorită faptului că este singurul lac vulcanic din Români. Ultima erupție vulcanică din Carpați, a aut loc în urmă cu câteva zeci de mii de ani, loc în care astăzi se află la o altitudine de 946 m Lacul Sfânta Ana, ce își are obârșia în craterul vulcanului stins Ciomatu Mare.

Având o formă circulară și o adâncime de cel mult șapte m, lacul nu este învecinat cu izvoare, ci își colectează apa din precipitații. Un aspect interesant pe care îl conferă această zonă, nu este legat doar de imaginile peisagistice pe care le oferă, ci, spun localnicii, zona este văzută ca fiind un element de prognoză meteorologică. Continuă să citești Lacul Sfânta Ana – un loc al confluenței dintre mistic și real

Festivalul creației artistice din Fălești – prilej de bucurie pentru suflet

Duminică, început sfios de aprilie… Soarele se ivește de după un deal, cu veșnica lui căldură. Căldura lui ne umple sufletele, o briză răcoroasă de primăvară ne mângâie tâmplele și o boare de miresme ne împrospătează fețele. Parfum de flori de cireș se revarsă peste sufletele noastre, iar în orașul Fălești, în incinta Liceului Teoretic Mihai Eminescu începe ediția a XVI-a a Festivalului creației artistice. Continuă să citești Festivalul creației artistice din Fălești – prilej de bucurie pentru suflet

Munții Carpați – coloana vertebrală a României

Munții Carpați reprezintă un lanț muntos ce urmăresc o traiectorie din Bazinul Vienei continuând pe teritoriul Slovaciei, Poloniei, Ucrainei, României şi Serbiei. Lungimea Munților Carpați depășește pe cea a Alpilor, având însă o altitudine mai mică. Jumătate din lungime se desfășoară pe teritoriul României.

Pe teritoriul Slovaciei întâlnim, cu precădere în nordul țării Munții Tatra, Tatra Mare și Tatra Mică. Datorită peisagisticii și aerului curat s-au construit la poalele acestor munți diverse stațiuni atât pentru relaxare, cât și pentru terapie. La frontiera sudică a Poloniei Carpații includ grupele Tatra și Beskizi.

Pe teritoriul țării noastre, Carpații fac parte din marele lanț muntos alpino-carpato-himalayan, care a apărut în urma orogenezelor alpine. Carpații Românești se află în urma Munților Alpi, cu o altitudine maximă de 2544 de metri, atinsă de Vârful Moldoveanu, din Munţii Făgăraş. Continuă să citești Munții Carpați – coloana vertebrală a României

Relieful României

Date generale

Relieful României este variat şi simetric, 31% munţi, 33% dealuri şi podişuri, 36% câmpii şi lunci, concentric şi dispus în trepte spre exterior.

Munţii

Carpaţii Româneşti (care reprezintă jumătate din Munţii Carpaţi) prezintă trei mari subdiviziuni: Carpaţii Orientali (între frontiera nordică şi Valea Prahovei) cu altitudine maximă în Munţii Rodnei – Vârful Pietrosu 2303 m; Carpaţii Meridionali (între Valea Prahovei şi culoarul Timiş-Cerna) cu altitudine maximă în Munţii Făgăraş – Vârful Moldoveanu 2543 m; Carpaţii Occidentali (între Defileul Dunării la sud şi Valea Someşului la nord) cu altitudine maximă în Munţii Apuseni – Vârful Curcubătă Mare 1848m.

Citește aici despre hidrografia României

Continuă să citești Relieful României