Cu fiecare început de iarnă, luna decembrie ne aduce mreaja sărbătorilor religioase, care ne preschimbă tristețea în bucurie, bătrânețea în tinerețe, adultul din noi într-un copil, frigul în căldură, verdele într-un alb imaculat.
Să zică cineva că nu așteaptă Crăciunul! Să zică cineva că nu așteaptă pe Moș Crăciun!
Pentru că aceste sărbători ne umplu casele, dar, mai ales inimile, de magie, iar an de an ne bucurăm alături de oameni dragi sub miros de portocale, de brad, sub clinchet de clopoței și voci care nasc colinde frumoase sub geam, la ușă, în gând sau la telefon.
Pe 25 decembrie, românii de bună credință sunt toți invitați la ziua lui Iisus, când Acesta împarte har pe la fiecare casă și lumini pogoară din Ceruri peste noi. Seara asta e cea mai binecuvântată dintre toate. Și dacă Dumnezeu e cel care se așază cu noi la masă, o masă îmbelșugată, sufletele sunt mai greu de umplut. De ele trebuie să avem grijă noi, cei care decidem dacă îl primim pe Marele oaspete în casa noastră.
Continuă să citești Crăciunul şi inimile noastre umplute de magie
