Alte forme de învăţământ din România

Învăţământul pentru românii din afară ţării şi pentru străinii în România: românii din afară ţării şi străinii pot urmă cursuri la toate nivelurile învăţământului: primar, gimnazial, liceal, post liceal, universitar, post universitar. Înscrierea la studii a cetăţenilor străini se realizează de un serviciu specializat din cadrul Direcţiei Generale Relaţii Internaţionale și Europene a Ministerului Educaţiei Naţionale de unde se pot procura formulare de studii.

Condiţii de înscriere pentru cetățenii străini

Înscrierea la studii a cetăţenilor străini se face fără concurs sau cu concurs de dosare, pentru toate nivelurile. Cei care doresc să se înscrie la studii de artă, arhitectură sau educaţie fizică şi sport trebuie să fie declaraţi admişi în urmă unor probe de aptitudini. Admiterea la doctorat se face în urmă unui examen oral (colocviu) a cărui scop este verificarea modului de cunoştinţe al candidatului. Se pot urma studii de doctorat prin corespondenţă în limbi de circulaţie internaţională. Se organizează studii prin corespondenţă în domeniul economic, agronomic, sportiv, unde se pot înscrie cetăţeni străini care doresc să-şi finalizeze studiile. În general cetăţenii străini îşi încep studiile în România printr-un curs preparator de învăţare a limbii române de specialitate şi de aprofundare a cunoştinţelor. Candidaţii care au cunoştinţe de limba română pot începe direct studiile după un examen de verificare a cunoştinţelor.

Acte necesare pentru înscrierea cetățenilor străini

1. Copie autentificată a certificatului de studii pentru ultimul nivel de studii. pentru studiu universitar – diplomă de bacalaureat. pentru studiu postuniversitar – diplomă de licenţă şi notele obţinute pe parcursul studiilor superioare.

2. Copie autentificată a certificatului de naştere şi două fotografii 3×4 cm. La sosirea în România candidatul trebuie să prezinte diploma de studiu în original vizată de Ministerul Educaţiei Naţionale şi de Ambasada României din ţara respectivă.

Opera română – scurtă istorie a Operei Naţionale Române

Tradiţia teatrului liric românesc numără mai mult de două secole. Încă din 1772, la Bucureşti, era semnalată prezenţa unei trupe de operă. În 1836, concertul de sfârşit de an, dat de elevii Şcolii de Muzică şi Declamaţie, atragea atenţia nu doar asupra frumuseţii muzicii de operă ci şi a unor tinere talente precum Eufrosina Vlasto, care avea să facă o carieră internaţională. În cea de a două jumătate a secolului al XIX-lea mulţi alţi interpreţi români şi-au câştigat celebritatea pe renumite scene ale lumii. Faima unor interpreţi ca Elena Teodorini, Haricleea Darclee, Margareta Iamandi-Nuovina, Zîna de Nori, Grigore Gabrielescu, Dimitrie Popovici Bayreuth s-a creat într-un spaţiu cultural care a inclus Scala din Milano, Opera din Paris, Metropolitan-House sau Opera din Petersburg.

Opera Națională București
Opera Națională București

Tradiţia teatrului liric românesc numără mai mult de două secole. Încă din 1772, la Bucureşti, era semnalată prezenţa unei trupe de operă. În 1836, concertul de sfârşit de an, dat de elevii Şcolii de Muzică şi Declamaţie, atragea atenţia nu doar asupra frumuseţii muzicii de operă ci şi a unor tinere talente precum Eufrosina Vlasto, care avea să facă o carieră internaţională. În cea de a două jumătate a secolului al XIX-lea mulţi alţi interpreţi români şi-au câştigat celebritatea pe renumite scene ale lumii. Faima unor interpreţi ca Elena Teodorini, Haricleea Darclee, Margareta Iamandi-Nuovina, Zîna de Nori, Grigore Gabrielescu, Dimitrie Popovici Bayreuth s-a creat într-un spaţiu cultural care a inclus Scala din Milano, Opera din Paris, Metropolitan-House sau Opera din Petersburg.

Continuă să citești Opera română – scurtă istorie a Operei Naţionale Române

Transporturile în România

Transfăgărășanul
Transfăgărășanul

Transporturile in Romania pot fi clasificate in: transporturile feroviare, transporturile rutiere, maritime, aeriene.

Transporturile feroviare, rutiere
Transporturile feroviare. Lungimea totală: 11.376 km, din care 7.923 km linie simplă, 2.966 km linie dublă. Linie electrificată: 3.866 km.
Transporturile rutiere. Lungimea totală: peste 72.859 km, din care 14.683 km drumuri naţionale, 4.500 km drumuri europene şi 58.145 km drunuri judeţene şi comunale. Continuă să citești Transporturile în România

București

Date generale

Opera Națională București
Opera Națională București

București este un municipiu, capitala României, având în jur de două milioane locuitori, situat în partea centrală din Câmpia Română, de o parte şi de alta a răului Dâmboviţa, alt. 70-90 m. Constituie cea mai mare aglomerare urbană din România, fiind principalul centru politic şi administrativ, economic şi comercial al ţării, citadelă a ştiinţei, învăţământului de toate gradele, culturii şi artei, nod de convergenţă rutieră, feroviară şi aeriană de importantă naţională şi internaţională, iar prin mulţimea monumentelor istorice şi de arhitectură, a aşezămintelor de cult şi de cultură, a monumentelor de artă şi a valorilor sale peisagistice, este cel mai mare, mai important şi mai atractiv centru turistic al României. În Bucureşti se concentrează peste 9% din populaţia României, 13% din numărul total al personalului muncitor, 51,2% din producţia poligrafică, 18,7% din construcţiile de maşini, 16,9% din industria sticlei, porţelanului şi faianţei, 17,2% din industria textilă, 14,2% din industria chimică, 11,5% din industria alimentară, 10,8% din industria confecţiilor. Continuă să citești București

România

Date geografice generale

România este situată în Sud-Estul Europei Centrale, la nord de Peninsula Balcanică, în bazinul Dunării de Jos. Are ieșirea la Marea Neagra și se învecinează la nord-vest cu Ungaria, la est cu Ucraina, Republica Moldova și Marea Neagra, la sud cu Bulgaria, la sud și sud-vest cu Serbia, iar la nord cu Ucraina.

Romania_001
Judeţele României

Suprafața României este de  238.391 kmp, ocupând poziția 12 în Europa.

Vârsta geologică este aceeaşi cu cea a continentului, aproximativ 550 milioane ani.

Relief: Suprafaţa muntoasă 31%, dealuri şi platouri 33%, câmpii 36%.

Bazin hidrografic: (vezi Hidrografia Romaniei!) Fluviul Dunarea în sudul țării, cu o lungime de 1.075 km (din totalul de 2.850 km de la izvoare până la vărsarea în Marea Neagră).

Râuri: Mureş, Olt, Prut, Siret, Ialomiţa, Someş, Argeş, Jiu, Râul Buzău, Râul Bistriţa.

Lacuri: Aproximativ 2.300 de lacuri (2.650 km2). Cele mai cunoscute sunt: lacul Razelm (415 km pătraţi), Sinoe (171 km pătraţi), Brateş (21 km pătraţi), Tasăul (20 km pătraţi), Techirghiol (12 km pătraţi), Snagov (5,8 km pătraţi).

Climatul este temperat-continental, cu influenţă oceanică din vest, mediteraneană din sud-vest, excesiv continentală din nord-est. Temperatura medie anuală este de aproximativ 8 grade Celsius în nordul ţării şi 11 grade Celsius în sud. Nivelul mediu al precipitaţiilor nu depăşeşte anual 700 mm.

Continuă să citești România

Unirea Principatelor Române

Alexandru Ioan Cuza
Alexandru Ioan Cuza

Unirea Principatelor Române reprezintă un moment important în istoria românilor reprezentând actul unirii dintre Moldova şi Ţara Românească (24 ianuarie 1859). Acesta a pus bazele statului naţional român, a deschis drum larg dobândirii independenţei de stat şi desăvârşirii unităţii naţionale, progresului multilateral al României moderne.

Unirea Principatelor este rezultatul luptei îndelungate a poporului român, impulsionată în sec. XIX de creşterea conştiinţei naţionale, ca urmare a Revoluţiei de la 1848, cerută de dezvoltarea social- economică şi politică a celor două ţări pe calea capitalismului şi favorizată de situaţia politică europeană creată în urma Războiului Crimeii (1853-1856) şi a Congresului (Tratatului) de la Paris (1856).

Ea este expresia voinţei poporului român concretizată în votul Adunărilor ad-hoc din 1857, care aveau să aleagă pe viitorii domni.

Continuă să citești Unirea Principatelor Române

Ștefan Odobleja – precursorul ciberneticii

stefan_odoblejaIstoria nu stă pe gânduri și ne arată de fiecare dată câte minți luminate s-au născut pe meleagurile mioritice. Ne este dovedit faptul că statutul social nu este definitoriu pentru traiectoria pe care vrem să o urmăm. Deși, pentru societatea din prezent a te naște într-o familie modestă este un handicap destul de greu de ameliorat, iată că trecutul ne amintește că, prin determinare și sudoare, poți ieși la liman.

Dacă răsfoim biografiile oamenilor care au pus o piatră la dezvoltarea artei, a literaturii, a tehnologiei ș.a. vom constata că, de cele mai multe ori, oamenii care au scris o filă de istorie pentru națiunea română nu au făcut parte din pătura superioară a societății. Nu sărăcia te definește, ci munca pe care tu o depui într-o anumită direcție.

Zilele trecute aminteam de Norbert Wiener,  considerat părintele ciberneticii. Iată că acum ne întreptăm atenția spre un precursor al ciberneticii, un român care a venit cu primele teorii asupra ciberneticii înainte cu 10 ani faţă de Wiener. Este vorba despre Ștefan Odobleja (n. 13 octombrie 1902, Valea Izvorului, judeţul Mehedinți – d. 4 septembrie 1978). Continuă să citești Ștefan Odobleja – precursorul ciberneticii

Retrospectivă 2015 – Anul speranțelor și al provocărilor

Anul 2015Timpul zboară…, mai ceva ca un vultur! Parcă ieri sărbătoream Crăciunul 2014 cu familia, și mă gândeam că mai trece un an… și a trecut!

Da, a mai trecut un an și vor mai trece mulți alții fără ca noi să avem puterea de a încetini lupta asta nebună cu timpul. Aflându-mă în pragul unui an nou, mă gândeam la anul ce se pregătește să plece, ce s-a întâmplat în acest răstimp?

Ce am învățat? Cum m-am dezvoltat în anul acesta? Ce pot îmbunătăți în anul care vine?

Continuă să citești Retrospectivă 2015 – Anul speranțelor și al provocărilor