Etichetă: Brasov

Cetatea Râşnov

cetatea_rasnovJudeţul Braşov se mândreşte în sudul oraşului Râşnov cu vechea Cetate Ţărănească, parte a sistemului transilvănean de apărare, constructorii având ca ocupaţie principală îndeletnicirile agricole. De altfel, este unul dintre cele mai bine conservate asambluri fortificate din această zonă.

Cetatea Râşnov, având o poziţie strategică, avea rolul de a controla accesul în Transilvania dinspre Valea cu acelaşi nume. Râşnovul a suferit, mai ales în secolul al XIII-lea, o grea încercare în urma invaziei tătarilor, momentul în care ţara Bârsei a fost pustiită. Prin urmare, localnicii au decis să ridice pe dealul calcaros al oraşului o cetate de refugiu şi apărare, fiind singura modalitate de supravieţuire a oamenilor de pe aceste meleaguri supuse loviturilor istoriei.

Poziţionată pe un deal stâncos, cetatea este împrejmuită de păduri, lăsând o cale de acces doar în partea de est. Prima atestare documentară despre această cetăţuie fortificată datează din anul 1335, când, din cauza unei năvaliri a tătarilor în Ţara Bârsei, ţinutul este pustiit, cu excepţia acestei cetăţi, ale cărei ziduri, intens fortificate, au rezistat atacurilor duşmane.

Continuă să citești Cetatea Râşnov

Biserica Codlea

CodleaÎncepând cu secolul al XIII-lea, în orizontul spiritualitaţii evanghelice se profilează un nou lăcaş de cult, împrejmuit de fortificaţii, ceea ce-i conferă un loc de onoare pe lista monumentelor istorice ale ţării noastre, începând cu anul 2010.

Atestată documentar din anul 1265, Cetatea bisericească Codlea este plasată la intersecţia a două străzi din piaţa localităţii. Aceasta păstrează portatul de V de la o biserică din secolul al XIII-lea, cercetările arheologice nereuşind să elucideze dacă aceasta a fost construită în formă de bazilică sau de biserică sală.

Portalul, cu trei retrageri succesive şi arc pericentru, prezintă pereţi formaţi din colonete, cărora le-au fost ataşate o friză de capiteluri cu decorație de palmete și figurine umane. Secolul al XV-lea a constituit momentul în care biserica de tip romanic a fost convertită într-una de tip sală, gotică. Corul prezintă o absidă şi o boltă în leagăn cu penetrații, cu nervuri de cărămidă, aşezate în formă de plasă, ce pleacă de la console cu un colorit diversificat. Un element de valoare al edificiului este adăugat în secolul al XVIII-lea, şi anume tavanul din sala bisericii, pe suprafaţa căruia pot fi identificate 252 de panouri pictate. Continuă să citești Biserica Codlea

Cetatea Codlea – sfetnicul secolelor demult apuse

Pentru a se simți în siguranță, a-și evidenția potențialul și identitatea de neam, secole la rând, strămoșii noștri au clădit cu propriile mâini ziduri înalte care să le străjuiască țara sau orașul. Cioplind și înveșnicind  în piatra zidurilor, istoria seculară a neamului.

Și pe meleaguri Codlei s-au ridicat zidurile unei mărețe cetăți, loc de popas pentru Mihai Viteazu și armata sa în octombrie 1599. Zidurile în ruine ale Cetății Negre construite în sec. al XIII-lea (1211-1225) se găsesc și astăzi pe Măgura Codlei.

 

cetatea-codlea-1
Cetatea Codlea (sursa aici)

 

Continuă să citești Cetatea Codlea – sfetnicul secolelor demult apuse

Printre arcane de munți – călătorie la Tg. Secuiesc, Prejmer, Brașov și Râșnov

”Pleacă și nu mai aștepta!”, ne spuneau gândurile dimineții, la ora când cocoșii încep să cânte. Și-am plecat, ieșind pe poarta Bacăului în ritm de ”tango în ploaie” împreună cu Maria Pashinska, musafirul organizației EduSoft, care a beneficiat de o bursă STEM. Vremea ne povestește pe drum despre locuri și lumi.

Vremuri îndepărtate, nori ce plâng, zăngăte de scuturi, drum și ajungem în centrul scaunului istoric secuiesc: Târgu Secuiesc, un loc dominat de un vânt local pe nume Nemira. Cândva, a fost unul dintre cele mai importante centre meșteșugărești, iar în surdină se aud parcă „tropote de cai tăcuți”. De formă trapezoidală, clădirile frumoase construite exigent, ne arată că s-a păstrat legea moștenirii secuiești. Structura urbanistică fiind specială și aparte, unică în Transilvania. Cerul vâlvorează, șiroaie din baierele lui, curg.

Continuă să citești Printre arcane de munți – călătorie la Tg. Secuiesc, Prejmer, Brașov și Râșnov

Brașov

Istorie

brasov-752090-m
Muzeul Județean de Istorie Brașov – Piața Sfatului

Municipiu, reședința Județului Brașov, având în jur de 369836 locuitori (întreaga zonă metropolitană); situat la poalele Muntelui Postăvaru, în depresiunea cunoscută sub numele de Țara Bârsei. Brașovul este situat la o altitudine de 550-700 m (Vârful Tâmpa). După cum atestă vestigiile arheologice, Brașovul este construit într-o vatră neolitică, iar dezvoltarea sa a continuat în toate epocile istorice. Unii specialiști presupun că numele de Brașov este de origine pecenegă, ceea ce demonstrează vechimea acestei așezări omenești. Mărturiile arheologice ale epocii bronzului indică prezența unei așezări întărite, cele din perioada daco-romană atestă că aici era o așezare bine dezvoltată, iar ceramica, specifică secolelor IX-XII, răspândită în multe locuri, dovedește un grad ridicat al nivelului de viață de aici. Așadar, la venirea coloniștilor sași, Brașovul era o așezare bine dezvoltată, având un rol de convergență social-economică regională.

Prima mențiune documentară despre Braşov apare în secolul XIII (1271) şi este legată de rolul comercial al localităţii, datorat poziţiei sale la încrucişarea unor drumuri importante. Atunci Braşovul era cel mai mare locuit oraş din Transilvania (9000 locuitori) şi era înconjurat de un puternic zid de apărare, înzestrat cu mai multe turnuri. În Braşov se organizau o mare diversitate de activităţi care produceau o gamă tot atât de variată de bunuri destinate, mai ales, schimburilor comerciale: ţesături (în special postav), articole din piele, obiecte din metale preţioase, arme, unelte etc. Fiind un centru meşteşugăresc şi comercial important din sudul Transilvaniei, oraşul a întreţinut strânse relaţii comerciale cu Ţara Românească. 

Continuă să citești Brașov