Arhive Bogdan Patrut - Pagina 2 din 4

SMART 2016 – Metode stiințifice în cercetare academică și predare

Vă înștiințăm că anul acesta conferința SMART 2016 va avea loc în Timișoara. Evenimentul se va desfășura în perioada 17-20 noiembrie.

Înscrierea și depunerea rezumatelor lucrărilor se poate face până la data de 1 noiembrie 2016 (lucrările finale vor putea fi trimise după conferință, până la data de 15 decembrie 2016).

Organizatorii evenimentului au stabilit un program interesant pentru conferința de anul acesta.

În data de 17 noiembrie, participanții vor fi întâmpinați în cadrul evenimentului, după care în data de 18 conferința va continua cu discursuri de deschidere, în cadrul cărora vor lua cuvântul diferite personalități din domeniul utilizării social media în educație. Apoi va urma prezentarea lucrărilor participanților.

Prezentarea lucrărilor va continua și în data de 19 noiembrie. Tot în aceeași seară va avea loc și cina festivă.

Conferința se va încheia în data de 20 noiembrie, cu activități sociale.

Informații generale

Smart 2016 – Metode stiințifice în cercetare academică și predare este o conferință internațională care reunește specialiști în Social Media, Educație, Informatică, Neuroștiințe, Stiinte Cognitive, pentru a crea un mediu propice dezbaterilor referitoare la utilizarea noilor tehnologii și cele mai creative strategii în cercetare, în învățământul superior și în alte domenii.

Acronimul SMART a fost, de asemenea, utilizat în edițiile anterioare ale conferinței (Bacău – 2013, Timișoara – 2014 și Voroneț (Gura Humorului) – 2015), când tema abordată a fost „Social Media în mediul academic: Cercetare și predare”. Edițiile anterioare ale conferinței SMART s-au axat pe înțelegerea modului în care Social Media poate influența pozitiv procesul de învățare sau cercetăre academică. Mai mult decât atât, a fost subliniat rolul prin care Web 2.0 poate ajuta în sferele de activitate civilă / socială / politică.

Începând cu 2016, SMART își extinde, de asemenea, domeniile de interes pentru cercetarea recentă în educație, fie ea conectată la Social Media sau nu. Beneficiind de experiența în editarea și coordonarea jurnalului academic BRAIN – Broad Research in Artificial Intelligence and Neuroscience (rom. CREIER – Cercetări Ample în Inteligența Artificială și Neuroștiințe) (indexat în Web of Science), am considerat că abordarea unor subiecte legate de Inteligența Artificială, Neuroștiințe sau Științe cognitive este, de asemenea, utilă pentru conferință.

În cadrul conferinței vor fi abordate subiecte de discuție precum:

Social Media pentru Cercetare și Dezvoltare Profesională
Resurse educaționale deschise și Cursuri Online
Puterea politică a Social Media
Rețelele sociale și revolte, proteste si revoluții
Social Media ca instrument pentru publicitate, afaceri etc.
Instrumente de Inteligență Artificială pentru Educație
Sisteme inteligente pentru E-learning
Cercetarea în Neuroștiințe și viitorul educației
Rolul Științelor Cognitive în Educație
Psihologie, Psiholingvistică și Educație
Cercetări recente în Inteligență Artificială, Științe Cognitive, Neuroștiințe.

Taxe:

Taxă de participare: 50 euro/persoană

Publicare și indexare în Web of Science: 50 euro/lucrare științifică

Înscriere:

Înscrierea se poate face până la data de 1 Noiembrie 2016.

Fiecare participant trebuie să completeze fișa de înscriere și să o trimită prin poșta electronică, împreună cu rezumatul lucrării la adresa smart2016@edusoft.ro

Lucrările finale trebuie trebuie trimise după conferință (până la data de 15 decembrie 2016)

Site-ul conferinţei: http://academia.edusoft.ro/conferences/smart-2016-scientific-methods-in-academic-research-and-teaching/

Comitetul științific:

Ana Adi, Universitatea Bournemouth, Marea Britanie
Bogdan Pătruț, Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași, România
Charlotte Holland, Universitatea din Dublin, Irlanda
Carmen Holotescu, Universitatea Ioan Slavici din Timișoara, România
Diana Andone, Universitatea Politehnică din Timișoara, România
Gabriela Grosseck, Universitatea de Vest din Timișoara, România
Ilona Buchem, Universitatea Beuth de Științe Aplicate din Berlin.
Ilya Levin, Universitatea Tel-Aviv din Israel
Jonathan Bishop, Universitatea Swansea, Marea Britanie
Luciana Duranti, Universitatea din Columbia Britanică din Vancouver, Canada.
Mar Camacho, Universitatea Rovira i Virgili din Tarragona-Catalonia, Spania
Martin Ebner, Universitatea de Tehnologie din Graz, Austria
Mercedes Fisher, Colegiul Tehnic din zona Milwaukee.
Miikka Eriksson, Universitatea din Laponia, Finlanda
Narelle Lemon de la Universitatea RMIT din Melbourne, Australia
Monica Pătruț, Universitatea Vasile Alecsandri din Bacău, România

Olena Goroshko, Universitatea Tehnică Națională: Institutul de Politehnică Kharkiv, Ukraina.
Stefan-Trausan Matu, Universitatea Politehnică din București & Institutul de Cercetare pentru Inteligență Artificială “Mihai Drăgănescu”, Academia Română , România
Sandra Hofhues, Universitatea de Științe Aplicate din Hamburg, Germania
Sonia Pedro Sebastião, Universitatea Tehnică din Lisabona, Portugalia & Centrul de Administrație Publică, Portugalia
Vaclav Stetka, Universitatea Charles din Praga,, Republica Cehă
Valentina Marinescu, Universitatea din București, România

Comitetul de organizare:

Bogdan Pătruț, EduSoft & Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași, România
Diana Andone, Universitatea “Politehnică” dinTimișoara, România
Carmen Holotescu, Universitatea Ioan Slavici din Timișoara, România
Gabriela Grosseck, Universitatea de Vest din Timișoara, România
Gabriela Tabacaru, EduSoft Bacău, România.

Istoria românilor

Primele civilizaţii din istoria românilor

Vas de ceramica, cultura Cucuteni (sursa: https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Cucuteni_IMG_3675.JPG)

România este situată în centrul Europei, în partea de nord a Peninsulei Balcanice şi teritoriul său este marcat de Munţii Carpaţi, Dunăre şi Marea Neagră. Având un climat temperat şi un mediu natural diversificat, care este foarte favorabil vieţii, teritoriul românesc a fost locuit încă din cele mai vechi timpuri. Cercetările făcute de arheologii români la Bugiulesti, Ţinutul Vâlcei, a dus la descoperirea unor relicve umane, datând de la începutul Paleoliticului Inferior (aprox. 2 milioane de ani înainte de Hristos). Aceste vestigii sunt dintre cele mai vechi din Europa, scoţând la iveală perioada în care omul, un humanoid, de fapt, parcurgea, fizic şi spiritual, etapele depăşirii statutului său de animal. O populaţie umană mai densă (Omul de Neanderthal), a trăit cu aprox. 100.000 de ani în urmă, dar relativ stabila populaţie, nu a fost descoperită decât începând cu Neoliticul (cu 6000-5000 ani înainte de Hristos).

Cultura Cucuteni şi cultura Hamangia

Gânditorul de la Hamangia (Sursa: http://ro.nccmn.wikia.com/wiki/G%C3%A2nditorul_de_la_Hamangia) — Gânditorul de la Hamangia (Sursa: http://ro.nccmn.wikia.com)

La un moment dat, populaţia de pe teritoriul actualei Românii, a creat o remarcabilă cultură, a cărei dovadă se regăseşte în policromia ceramicii de Cucuteni (comparabile cu ceramica unor alte culturi europene importante, la vremea aceea, din Bazinul Mediteranei de Răsărit şi a Orientului Mijlociu). De asemenea, Hamangia este cea mai veche cultură neolitică din Dobrogea, asociată cu o populaţie venită din Anatolia. Ea a cunoscut o lungă perioadă de înflorire, care s-a prelungit până la nașterea variantei pontice a culturii Gumelnița. Gânditorul de la Hamangia este cunoscut astăzi în întreagă lume.

Continuă să citești Istoria românilor

Bacău – o pată de culoare pe minunata hartă a țării noastre.

Într-o dimineață de sâmbătă, plină de soare pe cer, mi-am înșfăcat un mini băgăjel și am pornit spre autogară, de unde aveam să iau autobuzul către Bacău. Mult așteptata mea escapadă avea să înceapă a prinde contur. Mi-am lipit ochii de geam și cam tot drumul mi-am bucurat sufletul cu peisajele minunate care-mi săreau pe fugite în ochi. Orologiul bătea ora 10:00, drumul meu avea sa se sfârșească în curând, iar eu mai aveam puțin și întâlneam bogățiile Bacăului, ce parcă m-așteptau de ceva vreme. Am ajuns la destinație, așteptarea luase sfârșit.

Mi-am revăzut colegele din echipa EduSoft, care într-un timp neașteptat mi-au devenit ca o a doua familie, am zăbovit rebele prin oraș, ne-am bucurat de razele soarelui care ne călăuzeau plimbarea, după care ne-am îndreptat nerăbdătoare către Centrul Internațional de Cultură și Artă „George Apostu”, unde urma să participăm la o succesiune de evenimente deosebite și pline de viață. Zic pline de viață referindu-mă în special la expoziția pictorului Emil Cassian Dumitraş, un om modest, dar care ne-a îmbrățișat pe toți cu sufletul său bogat și plin de culoare.

Ne-am mutat apoi într-o încăpere rustică, unde domul regizor Alexa Visarion ne-a bucurat și ne-a schițat senine zâmbete pe ale noastre chipuri. Ne-am hrănit dragostea și curiozitatea prin glasul calm al domnului regizor, care parcă rostea o poveste ce nu ne-am fi dorit să ia sfârșit.

Continuă să citești Bacău – o pată de culoare pe minunata hartă a țării noastre.

Cum pun eu notele?

In primul rand trebuie sa stiti ca pun note de la 1 la 10. De asemenea, distributia notelor in acest interval respecta clopotul lui Gauss. Majoritatea subiectilor vor lua notele de mijloc, apoi, cu cat ne apropiem de nota maxima sau de nota minima, vor fi din ce in ce mai putini.

Nu pun nota 1 decat acelora care au copiat (de la un coleg, la examenele la care va las cu materiale pe banca, respectiv de la un coleg sau dintr-o carte/dintr-un curs/dintr-o fitzuica/din orice material). Tot nota 1 o au si studentii care nu se prezinta la una din probe (acolo unde examenul e prevazut cu mai mult de o proba.)

Asadar, in general pun note de la 2 la 10. Note de 2 primesc studentii care sfideaza cursul, laboratorul, pe profesori, pe ceilalti colegi, prin atitudinea lor: nu vin la scoala sau vin si deranjeaza si, in plus, nu sunt pregatiti deloc.

Continuă să citești Cum pun eu notele?

Rădăuți și regiunea înconjurătoare

Rădăuți este un municipiu în județul Suceava, având în jur de 31000 locuitori. Rădăuți este situat în Podișul Sucevei, la altitudinea de 370 metri, la confluența râurilor Sucevița cu Suceava.

Așezare străveche, devine în 1359 reședință domnească, iar in 1415 sediul unei episcopii, dezvoltându-se apoi ca târg și ca centru de convergență economică regională. Ulterior a devenit un remarcabil centru al industriei lemnului.

„Primăria din Rădăuţi” de Cezar Suceveanu - Operă proprie. Sub licență CC BY 3.0 via Wikimedia Commons - https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Prim%C4%83ria_din_R%C4%83d%C4%83u%C5%A3i.jpg#/media/File:Prim%C4%83ria_din_R%C4%83d%C4%83u%C5%A3i.jpg — „Primăria din Rădăuţi” de Cezar Suceveanu – Operă proprie. Sub licență CC BY 3.0 via Wikimedia Commons – https://commons.wikimedia.org/wiki/ File:Prim%C4%83ria_din_R%C4%83d%C4%83u%C5%A3i.jpg #/media/File: Prim%C4%83ria_din_R%C4%83d%C4%83u%C5%A3i.jpg

Continuă să citești Rădăuți și regiunea înconjurătoare

O decizie înțeleaptă

În urmă cu doi ani, prin iulie, am fost nevoit să merg cu familia la Bacău. Andrei, băiatul nostru de 6-7 ani atunci, participa la un concurs de șah și am dorit să-l însoțim, pentru că am considerat că este cam mic pentru a-l lăsa să meargă cu colegii lui mai mari. Am ales să stăm la un hotel de 3 sau 4 stele (nu rețin exact) din centrul orașului. Am rezervat din timp, prin telefon, la recepția hotelului, aflat chiar în centrul orașului, aproape de principalele centre de interes, dar și de locul unde se desfășura Campionatul Național de Șah pentru „pitici”.

Am ajuns la Bacău pe la ora 14:00, după o călătorie obositoare de la Constanța, cam 9 ore de mers, cu tot cu o pauză pe la Focșani. Când am ajuns la hotel, ne-a luat cam zece minute ca să găsim un loc de parcare. În cele din urmă, Irina, nevastă-mea, s-a dat jos întâi din mașină, împreună cu Andrei, iar eu am lăsat mașina într-un loc strâmt între un copac și mașina directorului hotelului.

Am luat bagajele si ne-am “înființat” cu buletinele la recepția hotelului. Am stat acolo un minut, chiar două, să vină cineva. Nu era nimeni. La 3 metri de noi, o doamnă dădea cu aspiratorul, care mai mult împrăștia praful peste mobilierul de dinainte de Revoluţie. După o lungă aşteptare, văzând că stăm ca fraierii, în faţa recepţiei, cu trei genţi grele după noi, doamna s-a gândit să oprească aspiratorul şi a început să strige:

– Claudia, ai clienţi!

Claudia a apărut din restaurantul de la parterul hotelului, de unde venea un miros greu de mâncare grasă. Era o domnişoară de maxim 25 ani, cu tocuri şi fustiţă scurtă, cu un zămbet fals şi cu ultima bucăţică de mâncare în gură:

– Bună ziua, bine aţi venit, pe cine căutaţi?

– Pe dumneavoastră, i-am răspuns sec, dar ea a crezut că glumesc şi, cu zâmbetul pe buze şi trăgând cu ochiul către nevastă-mea, mi-a replicat:

– Dar dumneaei ştie?!

Continuă să citești O decizie înțeleaptă

Castelul Sturdza din Miclăușeni – un castel de poveste

Se aude că pentru a avea o ținută impecabilă oamenii anilor 1900 ajungeau la gesturi extreme. Femeile își strângeau corsetele până li se tăia pofta de mâncare sau se udau pentru a putea intra în rochii foarte strâmte și ajungeau să se îmbolnăvească. Bărbații? Bărbații aveau gulere atât de strânse încât se sufocau.

Nu mai este atât de tragic în prezent, dar atmosfera primilor ani ai secolului XX este încă păstrată. M-am putut bucura de ea în ambianța oferită de Castelul Sturdza de la Miclăușeni (comuna Butea, județul Iași), pe datele de 5-6 septembrie, la cea de-a doua ediție a evenimentului „Călătorie la 1900”. Eleganță și stil, domnițe firave și domni de caracter înnobilează locul. La intrare, am primit eu alături de Gabriela Tăbăcaru, Bogdan Pătruț (EduSoft) și Răzvan Bibire (ziarul Deșteptarea de Bacău), bilete de pătrundere în istorie. Trecând podul ce ducea la Castel, am făcut o incursiune în trecut și am ajuns în Belle Epoque. Dar nu avem costume! Oare putem intra? Am respirat ușurați când ni s-a dat acordul. Om fi speciali!

Continuă să citești Castelul Sturdza din Miclăușeni – un castel de poveste

Parada costumelor Belle Epoque la Miclăușeni

„Frumosul care ia sfârșit e cel mai adesea o simplă minciună; de aceea, la Castelul Miclăușeni bunul gust dăinuie încă din 1880 și până în zilele noastre.”

Cu aceste gânduri, măicuțele de la Mănăstirea Miclăușeni au fost organizatoarele celei de-a doua ediții a evenimentului cultural-artistic „Călătorie la 1900”, între 5 și 6 Septembrie 2015. Evenimentul s-a desfășurat la Castelul Sturdza din Miclăușeni și au fost prezenți și mulți voluntari, îmbrăcați în haine elegante. Timp de două zile s-a recreat atmosfera specifică începutului de secol XX, cu diferite spectacole, mâncăruri gustoase, pregătite după reţete de odinioară, precum și cu multe alte surprize menite să încânte sufletul celor prezenţi. Unul dintre momentele speciale ale evenimentului a fost parada costumelor. În cea de a doua zi, după parada costumelor, participanţii au dansat un frumos vals, înt-o ploaie torenţială.

Continuă să citești Parada costumelor Belle Epoque la Miclăușeni