Cursuri de dezvoltare personală ADEVĂRATE cu Dr. Bogdan Pătruț

Domnul Bogdan Pătruț este un model de reușită în viață.

Unii îl admiră, alții îl invidiază, dar pentru toți, Bogdan este o persoană atipică, care suscită interesul.

Cu o carieră multidisciplinara de succes, la cei 48 ani ai săi, domnul Pătruț se bucură de o familie frumoasă, de o sănătate bună, de succese profesionale și de prietenia multor oameni din diferite medii și de diferite vârste.

Cursurile de dezvoltare profesională cu Bogdan te vor ajută să descoperi în tine potențialul tău, să te apreciezi la justă ta valoare și să îți găsești drumul propriu pentru o viață frumoasă și împlinită.

Cele 7 lecții îți vor răspunde la multe din întrebările tale și vei află cum să reușești de la cineva care a reușit.

1. Cum să pari cu 15 ani mai tânăr?

Acest curs te va învață ce regim de viață trebuie să ai că să ai o greutate de invidiat, să nu ai fire de păr alb în păr, să fii mereu cu zâmbetul pe buze și cu chipul luminos, să poți îmbrăca haine pentru tineri și să fii mereu considerat cu 15 ani mai tânăr, precum Bogdan.

2. Cum să ai doi copii frumoși, deștepți și sănătoși (de sexe diferite)?

Bogdan și Monica (soția lui) au doi copii frumoși, o față și un băiat, care le umplă casă de bucurie și de satisfacție. Mereu cu zâmbetul pe buze, Ioana este o năstrușnică pusă mereu pe șotii și foarte curioasă. Ștefan a fost un copil precoce, știind să citească de la doi ani, iar acum este un elev cu rezultate foarte bune la învățătura.


3. Cum să ai tot ce-ți trebuie din muncă cinstită?

Bogdan nu s-a plâns niciodată că i-ar lipsi ceva. Are o casă, o mașină, lucrurile necesare unui trăi decent și nu a fost niciodată implicat politic sau în scandaluri de corupție.

4. Cum să-i ajuți pe ceilalți, fără să le impui?

Bogdan a derulat o serie de activități alături de studenții săi, s-a implicat în activități sociale și educaționale, a organizat cursuri gratuite pentru copii din mediul rural și a coordonat tot felul de proiecte pentru elevi și studenți, care i-au ajutat să învețe lucruri noi din domeniul informaticii, al limbilor străine, al geografiei și să cunoască personalități sau alți tineri de talent.

5. Cum să fii sănătos?

Bogdan este sănătos și la exterior și interior. Foarte activ, Bogdan nu se plânge de probleme de sănătate, la vârstă să fiind foarte sănătos, fără să consume medicamente, iar analizele îi ies foarte bune, de fiecare data. Cum poți obține toate acestea, ce trebuie să mănânci, ce să bei, ce mișcare trebuie să faci și cum trebuie să-ți umpli timpul, așa încât să fii la fel de sănătos că Bogdan.

6. Cum să obții titlul de doctor?

Bogdan a făcut două doctorate, unul în informatică (cu distincția „cum laudae”) și unul în contabilitate, realizând cercetări deosebite în domeniul inteligenței artificiale distribuite și al instruirii în contabilitate.

7. Cum să faci o revistă indexată în Web of Science, cum să fii un bun editor și organizator de conferințe?

Bogdan editează revistă internațională „BRAIN-Broad Research în Artificial Intelligence and Neuroscience”, care se bucură de un succes internațional, acum fiind indexată în Web of Science. Poți află despre muncă depusă și despre strategia folosită de Bogdan, pentru a reuși indexarea revistei, că tu, la rândul tău, să obții un asemenea succes.

Domnul Bogdan Pătruț co-organizează conferința internațională SMART, a editat mai multe volume academice în domeniul Social Media, publicate de edituri prestigioase precum Springer sau IGI Global.

Află acum toate secretele lui Bogdan, înscriindu-te la cursul său.

Gambitul damei

În gambitul damei sacrifici un pion. Nu orice pion, ci unul al damei: argumentul său forte, pentru începutul partidei. Ce urmăreşti, de fapt? Ca în orice gambit, te aştepţi la un avantaj în atac.beach-685786_640

Ok, îţi trimiţi în luptă un pion neajutorat, neapărat nici măcar de puternicii tăi cai. Un soldat strigând după ajutor, aflat în mijlocul trupelor mele. Dar eşti sigură că îţi voi captura acel pion?

Ei bine, nu! Gambitul a eşuat, iar deschiderea jocului devine una clasică, cu care sunt obişnuit. Scot caii, nebunii la atac şi fac rocada repede. Pregătesc tura, acea piesă grea, favorita mea.

Te provoc la schimburi. La început nu vrei să accepţi, dar nu ai ce face… Ai două variante de joc: ori accepţi schimburile propuse de mine, ori mă laşi să-ţi capturez eu piesele. Nu uita! Toţi pionii tăi vor putea lupta apoi alături de ai mei, ca nişte neînţeleşi, sacrificaţi de o damă egoistă, care îşi trimite în focul luptei chiar şi propriul pion.

Continuă să citești Gambitul damei

România

Date geografice generale

România este situată în Sud-Estul Europei Centrale, la nord de Peninsula Balcanică, în bazinul Dunării de Jos. Are ieșirea la Marea Neagra și se învecinează la nord-vest cu Ungaria, la est cu Ucraina, Republica Moldova și Marea Neagra, la sud cu Bulgaria, la sud și sud-vest cu Serbia, iar la nord cu Ucraina.

Romania_001
Judeţele României

Suprafața României este de  238.391 kmp, ocupând poziția 12 în Europa.

Vârsta geologică este aceeaşi cu cea a continentului, aproximativ 550 milioane ani.

Relief: Suprafaţa muntoasă 31%, dealuri şi platouri 33%, câmpii 36%.

Bazin hidrografic: (vezi Hidrografia Romaniei!) Fluviul Dunarea în sudul țării, cu o lungime de 1.075 km (din totalul de 2.850 km de la izvoare până la vărsarea în Marea Neagră).

Râuri: Mureş, Olt, Prut, Siret, Ialomiţa, Someş, Argeş, Jiu, Râul Buzău, Râul Bistriţa.

Lacuri: Aproximativ 2.300 de lacuri (2.650 km2). Cele mai cunoscute sunt: lacul Razelm (415 km pătraţi), Sinoe (171 km pătraţi), Brateş (21 km pătraţi), Tasăul (20 km pătraţi), Techirghiol (12 km pătraţi), Snagov (5,8 km pătraţi).

Climatul este temperat-continental, cu influenţă oceanică din vest, mediteraneană din sud-vest, excesiv continentală din nord-est. Temperatura medie anuală este de aproximativ 8 grade Celsius în nordul ţării şi 11 grade Celsius în sud. Nivelul mediu al precipitaţiilor nu depăşeşte anual 700 mm.

Continuă să citești România

Cine este Nicolae Manolescu?

Numele Nicolae Manolescu este cel mai adesea asociat cu criticul literar Nicolae Manolescu, născut Nicolae Apolzan. Cu toate acestea, acest nume a fost purtat și de alte personalități ale științei și culturii române.

Inginerul Nicolae I. Manolescu

Nicolae I. Manolescu (n. 1907, Adjudu Vechi,  Vrancea, d. 1993, Bucureşti) a fost un inginerNicolae_I_Manolescu electromecanic român, membru corespondent al Academiei Române. Având o imaginaţie bogată şi un spirit inovator deosebit, inginerul Nicolae I. Manolescu a ştiut să îmbine munca de producţie cu activitatea imbinat munca directa din productie cu cercetarea ştiinţifică si cu activitatea didactică.

În domeniul ştiinţific, Manolescu s-a remarcat în domeniul transporturilor feroviare, aducând contribuţii deosebite la studiul cinematic şi dinamic al suspensiilor boghiurilor, al motorului locomotivei diesel-electrice. Asftel, domnul Manolescu a adus contribuţii în teoria mecanismelor, pentru sistemele de comandă şi reglare automată.

Manolescu a avut şi o recunoaştere mondială, participând la congrese mondiale din Bulgaria, Polonia, Canada, India, Spania şi Cehia. De asemenea, el a fost membru fondator al Federaţiei Internaţionale de Teoria Mecanismelor Maşinilor, IFTOMM, membru al Comisiei Permanente de “Standardizarea Terminologiei”, dar şi membru de onoare al Comitetului tehnic de mecanisme cu bare.

Nicolae I. Manolescu a fost un om bun şi modest, care îi ajuta pe cei în nevoie şi care îşi găsea refugiul în cercetarea ştiinţifică.

Continuă să citești Cine este Nicolae Manolescu?

Interviu la Google (II)

Citeşte aici prima parte din articolul Interviu la Google

Cum rezolvă Google problemele

google_logo_vechiA trecut ceva timp de când am promis că voi spune ce a urmat după al doilea interviu tehnic, telefonic, pentru Google Zurich. După vreo două săptămâni, însă, într-adevăr am văzut că sunt (încă) destul de deştept, pentru că, într-adevăr, am fost invitat la un interviu on-site (la faţa locului). M-a contactat recruiterul, prin e-mail şi m-a felicitat că am trecut cu brio acest al doilea interviu şi dacă putem stabili o perioadă, cam peste vreo două săptămâni în care să vin la Zurich. Dacă ar fi fost după mine, aş fi aşteptat ceva mai mult, timp în care să mă mai pun la punct cu unele tehnici de programare sau algoritmi sofisticaţi. Am căutat pe Google cam ce fel de probleme ar putea să mă întrebe acolo, am contactat un vechi prieten, care a lucrat pentru o vreme la Google în Mountain View, iar el m-a testat cu o serie de probleme de algoritmică. La aceste probleme predominau soluțiile cu tabelele de dispersie, sortările rapide şi rezolvarea de probleme în timp liniar. De pildă, una din probleme avea o aplicabilitate foarte directă la Youtube. Am constatat că cei de la Google au un mod foarte inventiv de a rezolva unele probleme, care aparent se rezolvă în O (nxn), dar ei le rezolvă chiar în O(n), dacă trebuie să le rezolvi de mai multe ori. La unele probleme la care eu aveam o soluţie în O(log(n)) ei vin adesea cu o soluţie în O(1), încât uneori te întrebi dacă ceea ce se predă la algoritmică prin liceu sau facultate sunt cele mai avansate metode.

Adesea, fiecare problemă ce trebuie rezolvată de Google are o anumită particularitate, iar noi de multe ori aplicăm orbeşte un algoritm, bine învăţat, fără să studiem bine particularităţile acelei probleme şi să observăm că, deşi algoritmul este foarte bun, poate că în acele cazuri speciale există ceva şi mai bun.

Idei furate sau coincidenţe?

Dorind să le fac o impresie bună, le-am trimis şi câteva idei de-ale mele, din preocupările mele din domeniul limbajului natural, publicate sau care au fost ulterior publicate în articole de reviste sau la conferinţe internaţionale. Recruiterul m-a încurajat în acest sens, iar eu m-am gândit că e bine să trimit o serie de materiale reprezentative ale ultimelor mele preocupări academice, ca să fac impresie bună. Ulterior m-am convins că nu le sunt de mare folos, ei preocupându-se mai mult de problemele de bază ale informaticii (căutare şi ordonare) sau arhitecturi generale distribuite şi mai puţin de inteligenţa artificială. Pe de altă parte, mi-am asumat riscul ca să-mi fie furate ideile şi un googler să şi le însuşească, ca fiind ale lui. De fapt, Google e o firmă foarte isteaţă din punct de vedere juridic, au nişte contracte de confidenţialitate foarte deştepte, aşa încât am fost nevoit să semnez două asemenea contracte şi să le trimit lor. Unul se referea la faptul că nu voi spune ce probleme mi-au dat la interviuri (aşadar nu vă voi spune!), iar al doilea că sunt de acord să nu am pretenţii asupra a ceea ce le-am trimis benevol, dacă se întâmplă ca ei să descopere sau să inventeze ceva similar lucrărilor mele. E normal, din moment ce ei cercetează permanent şi uneori e posibil ca ideile să se suprapună :). Cu alte cuvinte, dacă mâine o să vedeţi vreo tehnologie implementată de Google, să nu fiţi convinşi că au făcut-o angajaţii permanenţi, ci poate vreun candidat intervievat.

În fine, am fost pus în legătura cu o altă persoană, o domnişoara care s-a ocupat de rezervarea biletelor de avion: mi-a trimis nişte variante din care să aleg, atât pentru dus, cât şi pentru întors şi mi-a spus că pot veni cu soţia şi că pot sta încă o zi sau două pentru a vizita oraşul. Ei puteau să-mi rezerve camera la hotel pentru două nopţi sau mai multe, dar ei îmi plăteau doar o noapte de cazare pentru o cameră (double) şi drumul cu avionul dus-întors doar pentru mine. Am ales să merg singur, după ce am discutat în familie problema. Mai ales că domnişoara de la Google a ales companiile aeriene şi nu unele foarte ieftine, ci Swiss Air şi Lufthansa. Am primit un ultim telefon în ziua de 10 martie şi mi s-a spus că totul este OK, interviul urma să fie pe 14 martie, iar eu să ajung acolo pe 13 martie.

Continuă să citești Interviu la Google (II)

Interviu la Google (I)

Un e-mail ciudat

google_logo_vechiÎn seara zilei de 6 decembrie 2007, când tocmai sărbătoream pe Sfântul Nicolae, primesc un e-mail ciudat de la o adresă cu nume de utilizator având drept domeniu google.com. O tânără (cu nume turcesc şi care semna ca fiind un director zonal de resurse umane) îmi spune că a găsit pe Internet profilul meu şi că de o vreme încearcă să mă contacteze şi să mă întrebe dacă nu aş dori să mă alătur echipei Google. Iniţial am crezut că e o gluma, vreo surpriză făcută de vreun prieten informatician, numai bună de trimis de Sfântul Nicolae. La o analiză mai atentă a sursei mesajului, mesajul chiar venea de la Google şi era o invitaţie de a aplica pentru această companie, în sediul lor din Zurich. Google Zurich este cel mai mare şi mai important centru Google din Europa, al doilea ca importanţă după cel din Mountain View, California.

Continuă să citești Interviu la Google (I)

Buchetul clipelor frumoase

Acum peste 20 ani, am scris asta:

 Te-ai gândit vreodată la sfertul de viaţă pe care gata!, l-ai trăit şi nicicând nu îl vei mai putea trăi? Si nu e chiar nimic acest sfert de viaţă, e un sfert de viaţă pe care nu-l mai ai. Acum, aşa cum eşti, mai poţi tu pretinde că eşti toată, că eşti întreagă?! Poţi tu să zici că ai o viaţă înainte? Nu! Mai ai doar trei sferturi de viaţă înainte!

flori_buchet_albCe poţi să faci? Poţi, oare, să mai faci ceva ca să salvezi situaţia? Poţi să recuperezi ceva din sfertul trecut? Nu, cu siguranţă… Vei spune: “îmi voi trăi restul de trei sferturi din viaţă mai frumos şi mai bine”, dar, cu toate iluziile şi visurile tale, care, cine stie?, o parte vor deveni realitate, cu toate acestea, vei ajunge la jumătatea vieţii şi atunci îţi voi spune: mai poţi reveni asupra celor două sferturi de viaţă pe care le-ai trăit? Nu!

Vei spune din nou: “Sunt tânăra şi am o viaţă de trăit în faţă”, deşi vei fi şi atunci conştientă că nu mai ai o viaţă, ci doar jumătate din ea şi oricine îşi dă seama că una e a trai şi alta e a trăi pe jumătate. Te vei amăgi, însă, cu gândul că viaţa de abia atunci începe, aşa cum şi acum te amăgeşti cu acelaşi gând, un gând frumos, dar doar un gând, o “îndrăzneală”, un “act de curaj”, un foc ce se va stinge, pentru că şi el, focul, ca şi viaţa, are sferturile lui, jumătăţile lui…

Continuă să citești Buchetul clipelor frumoase

Ce e important şi ce nu în programare?

Un articol mai vechi (din 1998) despre algoritmi şi programe, despre limbaje şi medii de programare şi despre cum alegem un mediu de programare. Multe din cele scrise aici sunt încă valabile.

Dacă înlocuieşti stiloul cu pana, nu ajungi poet.

E mai mult decât evident! Au fost atâţia scriitori care au scris noaptea, la lumina lumânării şi cu pană şi au lăsat omenirii opere literare de mare valoare. Aşa cum un amator netalentat poate folosi stiloul cu peniţa de aur cel mai scump sau chiar calculatorul şi imprimanta şi să nu realizeze nimic valoros din punct de vedere literar. Aşa stau lucrurile şi în programare. Poţi apela la un mediu de programare foarte performant şi să nu poţi realiza nimic valoros, sub aspect informatic, pe când – poate – folosind un mediu de programare mai puţin dezvoltat, să realizezi programe care să-i încânte pe toţi. Mediul de programare este pentru programator, precum pana sau stiloul pentru scriitor. Iar programul este precum un roman sau o poezie.

girl_computer
Continuă să citești Ce e important şi ce nu în programare?