Etichetă: biologie

Grigore Antipa – întemeietorul biosociologiei românești

Grogore-AntipaGrigore Antipa (n. 27 noiembrie 1867, Botoșani – d. 9 martie 1944, București) a fost una dintre figurile importante ale Științei din România, impunându-se prin raționamentul său ca naturalist, biolog darvinist, zoolog, ihtiolog, ecolog, oceanolog şi nu în ultimul rând profesor universitar. S-a născut în nordul Moldovei, la Botoșani într-o familie respectabilă, dintr-un cartier în care locuiau preponderent evrei și armeni.

Rămâne orfan de la o vârstă fragedă, trecând sub tutela unor mătuși. Datorită fratelui său mai mare, care era parazitolog, reușește să obțină o bursă de studii în Germania. După Germania, poposește în Italia și Franța unde își continuă cercetările, perioadă în care realizează un studiu asupra evoluției timusului la pești.

Și- a dedicat cercetările în adâncul Dunării și al Mării Negre, participând la o expediție de lungă durată în Marea Neagră, în 1893. Acest moment reprezintă primele cercetări de biologie marină din cariera sa. Datorită descoperirilor care au contribuit la dezvoltarea științei, este considerat ca precursor al hidrobiologiei în știința românească.

Continuă să citești Grigore Antipa – întemeietorul biosociologiei românești

Știința românească

Știința românească în trecut

În antichitate şi în evul mediu s-a închegat şi s-a dezvoltat un sistem de cunoştinţe în diferite domenii, ca matematica, astronomia, tehnica mineritului, a morătitului, medicina. În evul mediu, în Transilvania, s-a afirmat umanismul, iar spre sfârşitul evului mediu, în toate cele trei ţări române, iluminismul. În secolele 17 – 19, s-au dezvoltat preocupările filologice şi istorice, legate de incepututrile formării trăsăturilor constitutive al naţiunii române; această epoca a produs spirite enciclopedice, că Nicolae Milescu, Constantin Cantacuzino, Dimitrie Cantemir. Activitatea societăţii Şcoală Ardeleană înscrie la sfârşitul secolului 18 şi începutului secolului 19 pagini importante în istorie, filologie şi filozofie (Samuil Sandu Micu-Klein, Gheorghe Şincai, Petru Maior, Paul Iorgovici, Ion Budai-Deleanu). La sfârşitul secolului 18, chirurgul oftalmolog I. Piuariu-Molnar s-a bucurat de un renume european. Gheorghe Asachi (1813) şi Gheorghe Lazăr (1818) au pus bazele la Învăţământul românesc naţional şi au pregătit ingineri hotarnici. După abolirea regimului fanariot (1821), în Principatele dunărene începe o perioadă de intens pionierat cultural, de asimilare a culturii europene, în special a celei franceze.

Continuă să citești Știința românească

Grădina Botanică din Prăjeşti – un spaţiu revitalizant si inviorător

Un spaţiu relaxant, plin de viaţă, uneori melancolic şi feeric în lumina străvezie a dimineţii – asta înseamnă pentru mine Grădina Botanică din Prăjeşti.

A fost infiinţată de profesorul Paul Ţarălungă pe vremea când părinţii mei erau copii. Am avut şi eu onoarea de a-l cunoaşte, în ultimii ani ai bogatei sale vieţi şi ţin şi acum minte patima și fericirea cu care vorbea despre gradină şi despre muzeu. A constituit, atât pentru noi, cât şi pentru generaţia părinţilor mei, un spaţiu de aplicare a noţiunilor învăţate la orele de biologie, geografie şi ştiintele naturii. Un om magnific. Chiar dacă dânsul nu mai este printre noi, amintirea lui rămâne vie prin bogăţia muzeului şi a grădinii botanice.

Gradina-Botanica-din-Prajesti-Bacau
Intrarea în Grădina Botanică „Paul Țarălungă” din Prăjești

Continuă să citești Grădina Botanică din Prăjeşti – un spaţiu revitalizant si inviorător

Biologi români

Date generale

Emil-Racovita-in-laboratorul-de-pe-Belgica
Emil-Racoviţă în laboratorul de pe Belgica

Şcoala românească de biologie este recunoscută peste tot în lume ca fiind foarte valoroasă. În biologie avem nume de savanţi ca: Traian Săvulescu, Gh. Ionescu Siseşti (întemeietorul Institutului de cercetări agronomice), doctorul Constantin Levaditi, unul dintre fondatorii inframicrobiologiei. În biologie au defașurat o activitate de cercetare şi popularizare dr. N. Leon (parazitologie), Grigore Antipa (hidrobiologie), St. C. Michailescu, P. Bujor, Dimitrie Voinov (citologie), Em. Teodorescu, Ion Borcea s. a.

Emil Racoviţă a creat în 1907 biospeologia. După 1944, în biologie se realizează monografiile florei şi faunei ţării, Traian Săvulescu a publicat lucrări valoroase de fitopatologie. Continuă să citești Biologi români