Arta astăzi. Puncte de vedere

Arta zilelor noastre are o largă întindere, este o zonă în care se îmbină mai multe discipline. Arta contemporană are un pronunţat caracter interdisciplinar şi chiar intercultural, prin faptul că a fi conectat la ce se întâmplă în lume este azi doar e chestiune de alegere şi de timp liber. Dacă vrei, poţi cu uşurinţă afla ce se întâmplă nou în artă şi ce se expune. Arta de azi este predominant digitală: grafică digitală, pictură digitală, artă video, performance-uri care utilizează echipament digital… totul pare mijlocit de zona digitalului, totul e procesat şi oarecum retuşat digital înainte de a fi prezentat, ori cel puţin asta întâlnim cel mai des azi. Marea majoritate a tinerilor artişti se îndepărtează treptat de modurile de reprezentare tradiţionale.

Mulţi nu-şi mai alocă timpul necesar exersării şi însuşirii desenului clasic sau principiilor de bază legate de cromatică ori compoziţie şi din discuţiile pe care le-am purtat cu unii şi din observaţii proprii, ei par complet dezinteresaţi de lecţiile care ni le pot da istoria şi teoria artei. Aud adesea ‘’de ce sa învăţ istoria?’’, ‘’Ce să iau de acolo?’’ Ori ‘’la ce-mi foloseşte mie estetica şi teoria? Pierdere de timp!’’… la astfel de întrebări sau afirmaţii raspund mereu la fel: niciun mare artist care a rămas în iatoria artei nu a avut o astfel de atitudine. Fiecare mare artist a fost un om ancorat în realitatea epocii sale şi a ştiut că o pregătire temeinică, în egală măsură practică şi teoretică, este indispensabilă.

Azi, mulţi par pierduţi, mulţi pretind că pot argument ceea ce fac, dar majoritatea nu reuşesc. De când s-a lansat principiul ceea ce contează mai mult e ideea sau aşa a vrut artistul, mulţi recurg la acest argument. Nu este totul pierdut, dar deseori te poţi simţi dezorientat sau nedumerit la o expoziţie de artă contemporană, chiar şi după ce ai vazut obiectul artistic şi ţi s-a prezentat discursul curatorial. De multe ori parcă cele două nu fuzionează. Scopul artei a fost vreodată acela de a dezorienta? Cine ar vizita o expoziţie cu scopul de a nu înţelege nimic? Au loc expoziţii pe bandă rulantă, dar câte au şi un rost?

Azi întâlnim diferite tipuri şi moduri de reprezentare artistică, de la cele tradiţionale la altele actuale. Întâlnim diferite tipuri de artă experimentală, iar unele ridică întrebarea ‘’poate fi asta artă?’’ Dar ceea ce contează în final este cum ne raportăm la tot ceea ce ni se prezintă, ce acceptăm, ce înţelegem.

Cosmina-Marcela Oltean

Theaterstock – spectacolul la un rang de senzaţie

theaterstock-e1438576341141-820x300Grandiosul Festival Internaţional de Artă Theaterstock a scăldat Bacăul, încă de la debutul său, în energia unei lungi şi intense călătorii în lumea spectacolului. Micul nostru oraş a devenit un spațiu al întâlnirii artistice și al exprimării libere, un spațiu care valorizează calitatea indiferent de zona de exprimare artistică, un spațiu care reunește zona teatrală de stat cu segmentul independent și inițiativa privată, cu arta stradală, cu muzica. Aceasta este mărturisirea Ancăi Sigartău, cea căreia îi datorăm standardul înalt de calitate la care a ridicat această amplă aventură culturală.

Festivalul de avengură a debutat febril cu Îmblânzirea scorpiei, reprezentată sub o nouă optică regizorală. Abordând faimoasa piesă a lui Shakespeare dintr-o altă perspectivă, mai aproape de zilele noastre, Anca Sigartău a dorit să prezinte faţetele femeii contemporane. Astfel, sub semnul creativităţii şi al îndrăznelii acesteia, dar şi a talentului şi efortului deosebit depus de actorii, ce s-au pregătit într-un timp scurt, de doar zece zile şi zece nopţi, piesa a devenit un joc al caracterelor societăţii actuale. Contrar scenariului clasic, „scorpia”, figură a femeii libertine, emancipate, nu a fost „îmblânzită”, aceasta dovedindu-şi deplina tărie de caracter şi emanciparea cuvenită, printr-o răzbunare faţă de partenerul său închis într-o cutie neagră şi trimis, probabil, spre neant. Piesa s-a bucurat de o măreaţă apreciere din partea publicului, iar cererea mare de bilete i-a determinat pe organizatori să presteze un al doilea spectacol al aceleaşi piese. Continuă să citești Theaterstock – spectacolul la un rang de senzaţie