Ce face, de fapt, un programator? De ce cunoștințe are nevoie pentru a scrie coduri complexe

Rolul programatorului a devenit din ce în ce mai complex în ultimii ani. Acesta preia designul creat de către inginer și software developer și îl transformă într-un set de instrucțiuni pe care calculatorul să îl poată urma. Aceste instrucțiuni devin finalmente platforme de social media, programe de procesare a textelor, browsere și multe alte lucruri pe care mulți dintre noi le folosesc zi de zi.

Practic, rolul programatorului este să vină mereu cu soluții software eficiente. De asemenea, acesta trebuie să gândească, să scrie, să testeze și să implementeze modificările rezultate în urma testelor, dar și să mențină codul sursă al programelor de calculator. Vorbim practic de un cod care trebuie scris într-un limbaj de programare pe care computerul să îl poate înțelege.

Așa ajungem și la scopul programării. Programatorul va crea mereu programe cu un anumit comportament, ca să îi spunem așa. În procesul de scriere a unui cod, acesta are nevoie de cunoștințe din domeniul în care acel program va fi folosit, de algoritmi specializați și chiar cunoștințe de logică.

Programatorul, traducător între utilizator și limbajul codului sursă

Lucrurile devin și mai frumoase. Programatorul poate fi și persoana care realizează interfața grafică, cu care utilizatorul va interacționa ulterior. Mai pe românește, acesta va juca rolul unui traducător între utilizator și limbajul codului sursă.

Și asta nu e tot. Când vorbim de programe extrem de complexe, se vor folosi intrumente automate de scriere a unei părți a codului sursă, în timp ce programatorul se va concentra pe scrierea părților de cod care sunt unice și specifice programului respectiv.

În schimb, programatorii care crează programe mai mici folosesc ceea ce se numește în limbaj de specialitate mediu de programare (programmer environments) sau aplicații care le cresc productivitatea datorită proprietăților de compilare și de generare a codurilor sau a datelor, și care au și funcții de debugging.

Fac echipă cu inginerii de software

O altă ”armă” din arsenalul programatorilor sunt așa numitele libraries, care le permit să modifice sau să personalizeze un cod de bază pentru aplicațiile specifice la care lucrează. În acest fel vor obține programe mai sigure și mai bune, iar productivitatea programatorilor va crește prin eliminarea unor procese de rutină.

În ultimii ani, programatorii au început să preia din ce în ce mai multe responsabilități de la inginerii de software, pe măsură ce software design-ul a continuat să avanseze. În prezent sunt din ce în ce mai întâlnite echipele mixte, formate din programatori și ingineri de software, care lucrează împreună pentru a identifica rapid nevoile utilizatorilor și a proiecta anumite programe și funcții specifice.

Prin urmare, este de dorit ca odată ce v-ați decis să mergeți pe acest drum, să deprindeți bazele corecte ale programării. Recomandat este să apelați la specialiști care vă pot iniția în programarea de bază și vă pot ghida ulterior în etapele avansate ale acestui frumos domeniu.

Cei șapte pași pe care trebuie să îi parcurgi pentru a învăța programare

Nu este suficient să fiți pasionați de informatică pentru a învăța programare. Există câțiva pași pe este recomandat să îi parcurgeți pentru a putea spune cu adevărat că ați devenit programator IT.

Nu citiți doar codul

Cel puțin în primii ani de studiu este necesar nu numai să preluați codul cu copy, ci să și înțelegeți cum funcționează acesta. Cea mai facilă cale pentru a face asta este să puneți în practică un proiect propriu, care vă va permite să îl folosiți în cel mai eficient mod.

Nu neglijați principiile de bază ale programării

Mulți învățăcei trec cu superficialitate peste principiile fundamentale ale programării, considerând că sunt prea ușoare. Cert este că dacă nu vă acordați timp pentru a înțelege aceste principii, vă veți împotmoli mai târziu, când se trece la noțiuni complicate de programare.

Gândiți, nu copiați

Cea mai eficientă cale de a reține limbajele de programare este să le învățați în stilul clasic, adică cu un creion și o foaie de hârtie în față. Pare o metodă învechită, dar ea vă asigură înțelegerea informațiilor, astfel încât să realizați greșelile pe care le faceți și să le corectați.

Teoria nu trebuie confundată cu practica

Dacă ați deprins anumite noțiuni teoretice despre programare, nu înseamnă că știți cum se face asta. Este recomandat ca imediat după ce învățați ceva, să puneți în practică. Scrieți un cod sau lucrați la un program informatic, astfel încât să fiți siguri că ați înțeles corect informațiile.

Folosiți ”debuggerul”

În limbaj comun i se mai spune și depanatorul de probleme și el vă va ajuta să găsiți eroarea în codul pe care l-ați scris. La început va merge mai greu, dar pe măsură ce vă veți obișnui cu această unealtă, veți reuși să identificați mai repede problemele și să le înțelegeți, astfel încât să nu le mai repetați pe viitor.

Nu grăbiți lucrurile

Nu va fi deloc ușor să învațați programare. Mulți tineri se descurajează după primele eșecuri și renunță. Perseverența este un atu al fiecărui programator de succes, alături de răbdare și atenția la detalii.

Cereți ajutor atunci când aveți nevoie

Nu odată vi s-a întâmplat să vă împotmoliți  în anumite noțiuni sau să nu găsiți soluții la crearea unui program. Ideal este să identificați singur rezolvarea la problemă, mai ales că puteți căuta răspunsuri pe internet sau în cărți de specialitate, dar dacă nu reușiți asta, este indicat să apelați la ajutorul unor profesioniști care să vă ghideze, astfel încât să știți pe viitor cum să vă descurcați.

Alan Turing – the Father of Modern Computer Science and Artificial Intelligence

Alan Mathison Turing (23 June 1912 – 7 June 1954) known today as the father of modern informatics and artificial intelligence, was a British IT specialist, mathematician, logician, and cryptanalyst. Alan Turing invented a device (the Turing machine) based on the work with the digits 1 and 0, which formalized the concept of algorithm and calculus.

Alan-Turing
In 1999, TIME journalists described Alan Turing as one of the most important people of the XXth century, and the editors of Nature concluded that “Alan Turing is, without any doubt, the only person who had major contributions, who changed the face of the world, in the most fine three types of intelligence: human, artificial, and military.”

Continuă să citești Alan Turing – the Father of Modern Computer Science and Artificial Intelligence

Aplicatii C++ si C

Am observat ca mulţi dintre studenţii mei din Republica Moldova ştiu limbajul de programare Pascal, pentru că în multe licee din Moldova se studiază Pascal ca prim limbaj de programare. Ca un iubitor şi autor de cărţi de Pascal, am conceput o carte de aplicatii C si aplicatii aplicatii_c_cppC++, ca o colecţie de probleme, care permit autorului să înveţe limbajul C, plecând de la limbajul Pascal sau de la alt limbaj de programare cunoscut. Problemele sunt foarte diverse între ele, unele sunt rezolvate, iar altele sunt propuse spre rezolvare. De la operaţii cu vectori şi şiruri de caractere, până la grafică şi algoritmi greedy sau backtracking. Cartea a apărul iniţial la Editura Teora, apoi am completat-o cu un capitol introductiv (scris de colega mea, Carmen Muraru) şi cu multe noi probleme propuse.

Puteţi descărca cartea de aici:

http://www.edusoft.ro/download/carti_edusoft/aplicatii_c_cpp_patrut.pdf

Continuă să citești Aplicatii C++ si C