Mănăstirea Moldoviţa

manastirea_moldovitaUn punct de referinţă în panopticul spiritualităţii creştine româneşti, Mănăstirea Moldoviţa, glorioasă prin tumultosul său trecut istoric, a străjuit de-a lungul veacurilor hotarul nordic al Moldovei.

Originea acestui monument înscris pe lista patrimoniului cultural mondial Unesco este învăluită în mister, întrucât nu se cunoaşte cu certitudine de când data vechea ruină lângă care a fost înălţat noul edificiu religios. Totuşi, tradiţia pomeneşte de existenţa acesteia în timpul voievozilor Muşatini. Atestările documentare din perioada anilor 1402-1410 menţionează despre prima construcţie din piatră, cu hramul Buna Vestire. Astfel, în timpul paşnicei domnii a lui Alexandru cel Bun, Mănăstirea Moldoviţa a fost ocrotită, rezistând până la sfârşitul secolului al XV-lea, moment în care se prăbuseşte datorita unei alunecări de teren. De altfel, la mică distanţă de râul Ciumarnei, unde a existat odinioară o bisericuţă de lemn, nu departe de construcţia actuală, pot fi observate şi astăzi ruinele ruinele celei mai vechi biserici de piatra de pe tărâmul Moldovei.

Petru Rareş, manifestând acelaşi gust artistic ca tatal său, Ştefan cel Mare, din dorinţa de a exista o continuitate a acestei mănăstiri, iniţiază în 1532 ctitoria aşezământului actual, păstrând acelaşi hram religios. În plus, acesta împrejmuieşte mănăstirea cu ziduri şi turnuri de apărare, conturând imaginea unei mici fortăreţe. Pe vechea fundaţie, episcopul Efrem de Rădăuți pune bazele, între anii 1610-1612, casei egumenice (clişarniţa), în intenţia de a păstra odoarele bisericii şi de a întemeia o şcoală de copişti şi miniaturişti, continuând astfel opera culturală a succesorului său. Continuă să citești Mănăstirea Moldoviţa

Bacău – orașul de la confluența Bistriței cu Siretul

Date generale

Municipiu în Moldova, reședința județului Bacău este situat la o altitudine de 165 m, în Lunca Siretului, la dreapta de Râul Bistrița (datorită căruia există o centrală hidroelectrică ce furnizează o parte din energia electrică a orașului), în apropiere de confluența cu Siretul. Denumit și orașul lui Bacovia, Bacăul număra la recensământul din 2011  144.307 de locuitori.

-Prefectura_Bacau
Prefectura Bacău – Foto: Nicoleta Tudor

Continuă să citești Bacău – orașul de la confluența Bistriței cu Siretul

Mircea cel Bătrân – domnitorul Țării Românești

Mircea cel Bătrân Vezi sursa aici
Mircea cel Bătrân
Vezi sursa aici

Mircea cel Bătrân (n. 1355 – d. 31 ianuarie 1418), fiul lui Radu I a fost domnul Țării Românești în perioada 23 septembrie 1386 – noiembrie 1394/1395. În timpul domniei lui, Țara Românească a ajuns la cea mai mare întindere teritorială din istoria sa. Fiul lui Radu I şi fratele lui Dan I a fost supranumit şi Mircea cel Mare în istoriografia română, datorită dibăciei sale în orânduirea ţării.

Titulatura de Bătrân nu  a fost folosită cu sensul termenului din prezent. La mijlocul secolului al XIV-lea cuvântul bătrân era folosit în cancelaria domnească cu sensul de primul şi, întrucât în Ţara Românescă nu se obişnuia numerotarea domnitorilor ca în Occident, cu cifre romane, s-a apelat la supranumele cel Bătrân, pentru a sublinia faptul că era primul domnitor cu numele Mircea.

[timed-content-client show=”0:10:1000″ hide=”1:0:1000″ display=”div”]Daca vrei sa scriem un text frumos si despre tine, contacteaza-ne aici.[/timed-content-client]

La urcarea pe tron, Mircea cel Bătrân găseşte o ţară aflată în plină ascensiune economică şi politică, datorită chibzuinţei înaintaşilor săi. Acţiunile sale se vor îndrepta spre dezvoltarea economiei, spre întărirea armatei, consolidarea administraţiei şi construirea lăcaşurilor de cult. Continuă să citești Mircea cel Bătrân – domnitorul Țării Românești

Biserica „Sfânta Fecioară Maria, Regină” din Tămăşeni – o punte între sacru şi profan

Crezul într-o existență dincolo de lucrurile palpabile este cel care ne ancorează în virtutea moralității. Indiferent de numele pe care îl poartă divinitatea călăuză, credința într-o forță superioară este cea care ne ghidează rațiunea în luarea deciziilor comportamentale.

Fiind într-o scurtă drumeție în Municipiul Roman, echipa EduSoft a poposit şi într-o localitate care poartă în istoria ei confruntarea dintre cei doi fii ai lui Alexandru cel Bun, Alexăndrel și Bogdan. Satul Tămășeni, situat la 8 km de orașul Roman este o încântare a simțurilor.biserica_tamaseni

Biserica Romano-Catolică, „Sfânta Fecioară Maria, Regină”  se ridică de mai bine de jumătate de veac din mijlocul caselor puzderie, îngrijite, ce emană un aer occidental. O comună total diferită de unele surate, care zac în mizerie și dezordine.

Comuna Tămășeni, în componenţa căreia intră şi satul Adjudeni,  impresionează prin ordinea și curățenia care te pândesc la fiecare colț de stradă. Iar dacă sătenii sunt atât de gospodari, cum poate arăta biserica lor, decât impunătoare și maiestuoasă?

Continuă să citești Biserica „Sfânta Fecioară Maria, Regină” din Tămăşeni – o punte între sacru şi profan