Crepuscul al medievalului și auroră a contemporaneității – Cetatea Alba Carolina

Orașul antic Apulum – nume dat de romani după cucerirea Daciei carpatice, azi cunoscut ca Alba Iulia, este municipiul de reședință al județului Alba. Axa cronologică a istoriei a străpuns acest oraș, de fiecare dată imortalizând date importante. Cel despre care vrem să vă vorbim azi este unul ce datează încă din secolul al XVIII-lea, când, pe Dealul Citadelei, se construia o fortăreață cu bastioane, puternică și apărătoare a întregului oraș. Având un rol în primul rând strategic, fortăreața fusese ridicată în folosul habsburgilor care aveau stringenta nevoie de a-i împiedica pe otomanii vechiului imperiu să se impună din punct de vedere militar, dar și de a-și consolida puterea local.

Zidul estic al Cetății

Cetatea Alba Carolina, Alba Iulia, construcție

Construcțiile cetății de azi au început la ordinul conducătorului Eugeniu de Savoia, principele de pe atunci al Imperiului Habsburgic. Astfel, între ani 1713-1715 începe dărâmarea vechiului oraș al medievalității, pregătindu-se cele 140 de hectare – terenul suficient pentru a se pune bazele unei fortărețe impresionante în vestul țării, autoritățile hotărând să mute orașul care, de altfel, e cel de azi, în partea de est a cetății Alba Carolina.

Giovano Morando Visconti este arhitectul italian căruia îi aparține proiectul tehnic al fortăreței care urma să devină principala din Transilvania. Un lucru foarte interesant este faptul că zidarii și pietrarii care au contribut la ridicarea acestei impresionante construcții au fost doar meșteri și muncitori italieni și doar materialele au fost autohtone, iobagii români, în număr de peste 20 000, trebuiau să îndeplinească munca brută. Cărămida, predominantă pe zidurile ușor oblice ale  cetății, a fost confecționată pe teritoriul țării.

În interiorul cetății

Peste timp, lucrările au fost oprite, apoi reluate, din cauza resurselor financiare insuficiente. Tocmai din acest motiv, anumite construcții neterminate au avut loc de-a lungul anilor, ultimile înregistrându-se în anul 1873.

În prezent, pe teritoriul cetății se află două catedrale, Catedrala Ortodoxă și Catedrala Romano-Catolică, singura universitate din oraș care poartă denumirea zilei naționale a României „Universitatea 1 Decembrie, 1918”, iar din 2015, în apropiere de aceasta, a fost construit un muzeu de sticlă, în interiorul căruia vizitatorii pot viziona un filmuleț despre viața orașului Apulum.

Catedrala Ortodoxă

Valoarea arhitecturală a cetății este una majoră și de apreciat. Corpul fortăreții reprezintă un heptagon, iar forma stelară a construcției i-o conferă cele șapte bastioane. Cetatea are șase porți: trei spre oraș, iar celelalte trei permit accesul din partea vestică pe teritoriu.

Astăzi, Cetatea Alba Carolina învie orașul și adună zeci de turiști zilnic, fortăreața constituind un punct forte al Transilvaniei, dar, mai ales, este un monument atractiv pentru cei care iubesc istoria și sunt pasionați de trecutul nației. În jurul cetății, orașul prinde viață pe orice vreme, iar de sus, aceasta pare a fi o stea telurică.

În antichitate, în același loc au dăinuit alte două fortificații: în anul 106 Castrul Roman, iar pe durata secolelor XVI-XVII – Cetatea Medievală Bălgrad.

În interiorul Catedralei Romano-Catolice
Zidurile Cetății
Intrarea în cetate
Din interiorul muzeului
Universitatea „1 Decembrie,1918”

Autor: Maria Dicusar

Monumente importante uitate de-a lungul timpului

monumente-uitateRomânia este un loc care merită vizitat atât datorită splendorii peisajelor pitorești, cât și datorită încărcăturii istorice regăsită la fiecare pas. Așa cum marile valori ale societății sunt date uitării, așa și clădirile în care s-a scris istorie sunt îngropate de negura vremurilor, nu puține fiind clădirile regăsite în Lista A a monumentelor istorice care astăzi nu mai reprezintă un interes pentru societate.

Fie că vorbim despre conace, castele sau case construite în stilul arhitectural specific veacurilor de demult, aceste clădire poartă în zidurile mai mult sau mai puțin afectate de trecerea timpului amprenta identității noastre ca neam. Aceste construcții răsfirate în toate colțurile României amintesc de specificul de odinioară și, totodată, ne amintesc că nu suntem generația care desfac firele ce ne leagă de trecut.

Cetatea de Baltă este o localitate la 60 km de municipiul Alba Iulia, ce este atestată documentar din anul 1197. În cadrul acestei localități poți vizita Castelul Bethlen-Haller. Construcția renascentină datează de la sfârșitul secolului al XVI-lea, însă forma actuală este așezată sub tutela anului 1773. Continuă să citești Monumente importante uitate de-a lungul timpului

Ziua dreptății – 1 Decembrie

Cea mai importantă zi din istoria spațiului românesc o constituie data de 1 decembrie,  adoptată ca zi națională în anul 1990 de către fostul președinte Ion Iliescu. Dacă e să privim înapoi, Marea Unire a început, de fapt, mai devreme de 1 decembrie, 1918, când Sfatul Țării a cerut un singur stat național. Astfel, primul pas a fost cel din 24 noiembrie, când autoritățile din Basarabia au proclamat Republica Democratică Moldovenească, ca la 24 ianuarie să se adopte declarația de independență. De 25 de ani, toți cei care respiră românește, își arborează în suflete mândrul tricolor. Ratificarea Legii Unirii a avut loc la 10 zile de la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, de către Regele Ferdinand.

Marea Adunare Națională, Alba Iulia

Continuă să citești Ziua dreptății – 1 Decembrie

Traseul celor Trei Fortificații, un drum al întoarcerii în timp

[timed-content-client show=”00:03:500″]
traseul_celor_trei_fortificatii (49)
[/timed-content-client]

România, un loc contestat și admirat, o țară despre care astăzi părerile sunt împărțite, unele nu chiar apreciabile la adresa ei; o țară etichetată adesea în mod eronat. România, o patrie măcinată de războaie, de foamete, de boală, care, asemenea păsării Phoenix, a renăscut mereu din propria ruină. Am rezistat ani de-a rândul asupririlor, traiului anevoios și cu toate astea, am reușit sa ne facem remarcați în lumea sportului, a teatrului, a științei, a culturii.

România, covata din care s-au înălțat oameni de vază ai lumii, încântă totodată și prin mirajul pitoresc, care, cu modestie, așteaptă să fie străbătut atât de proprii cetățeni, cât și de celelalte neamuri. Este o țară, care păstrează, încă, trecutul și îl relevă celor care vor să îl cunoască.

Bineînțele, că echipa Edusoft se încăpățâneză să cunoscă România și, în același timp să o facă cunoscută și celorlalți. Ei, și cum am fi putut noi omite orașul care a fost cândva capitala țărilor române- Alba Iulia? Continuă să citești Traseul celor Trei Fortificații, un drum al întoarcerii în timp

Ucenicul Vrăjitor în interpretarea lui Radu Gheorghe

radu-gheorghe_ilinca_si_mimi-6_
Ilica Istrate, dl. Radu Gheorghe şi cu mine (Mihaela Ştefania Puţeanu)

Aburul nopții învăluie timid, dar sigur, Cetatea Alba Carolina. Zumzetul străzilor se întețește, parcă prevestind ceva. Aglomerația și agitația cuprind Piața Unirii. Trec pe lângă oameni, iar buzele lor murmură același cuvânt: Ucenicul Vrăjitor. Un titlu destul de jovial pentru un concert de muzică clasică susținut în aer liber, nu credeți?

După o zi în care trupurile noastre s-au agitat continuu printre zidurile cetății, cred că merităm puțină relaxare pe vibrații clasice. Astfel, împreună cu Ilinca îl luăm pe Pogany și ne îndreptăm spre scena amplasată în fața Universității 1 Decembrie.

E drept că și în serile trecute, până în noapte târziu, străzile cetății erau asaltate de priviri curioase, care asistau la programul artistic din cadrul Festivalului Dilema Veche, dar seara de sâmbătă era una mai specială. Oamenii păreau nerăbdătorii, auzeam în stânga și în dreapta impresii despre spectacol. Ce să fie, ce să fie? Continuă să citești Ucenicul Vrăjitor în interpretarea lui Radu Gheorghe

Alba Carolina – sacralitate și istorie

catedrala_reîntregirii_neamului_și_catedrala_catolicaCum e bine știut faptul că atunci când vizitezi pentru prima dată un loc, somnul nu prea îți dă târcoale, iată că nici eu nu fac excepție în inima Cetății Alba Carolina. Dis de diminață pătrund în Cetate prin poarta I, cu dorințade a vizita cât mai mult. Bineînțeles că nu mulți au fost atât de matinali, așa că mă opresc preț de câteva minute să inspir aburii boabelor de cafea, la o terasă, situată exact în centrul Pieței Unirii, pentru a putea admira locul.

Nu departe de locul în care mă aflam, dau cu ochii peste două construcții ce-mi par a fi, după arhitectură, două lăcașuri de cult. Îmi savurez cafeaua și mă îndrept spre ele. De o parte și de alta a străzii bisericile stau neclintite de veacuri. Au atâtea de spus, lucrurile pe care le-au văzut, lucrurile pe care le-au auzit stau zăvorâte între pereții de sacralitate. Încerc să descopăr o părticică din taina lor și mă îndrept spre Catedrala Reîntregirii Neamului. Așezată în inima Transilvaniei, Catedrala este un simbol al unității noastre naționale. Continuă să citești Alba Carolina – sacralitate și istorie

Restaurant Studio Alba Iulia – rafinament și gust bun

IMG_1202De multe ori auzim că dragostea trece prin stomac. Poate fi considerată o zicală superficială atunci când avem în vedere strict simțămintele dintre o EA și un EL. Dar, lucrurile iau o întorsătură considerabilă atunci când ne referim la ambientul în care luăm micul dejun, prânzul sau cina. Nu știu alții cum sunt, dar,  pentru ca posmagii să fie ,,muiați” și comestibili, trebuie serviți într-un cadru rafinat, o muzică bine aleasă, un personal amabil și mai ales o companie plăcută.

După cum vă puteți închipui, nu poți mânca dimineața, la amiază și seara doar sandwich-uri sau pizza. Sunt și ele bune, dar mai simți nevoia, uneori, și de o mâncare caldă.

Cum eram plecată la kilometri buni de  bucătăria mamei, încep să vânez un local ca să-mi mai domolesc nevoile primare: foamea. Continuă să citești Restaurant Studio Alba Iulia – rafinament și gust bun

Alba Iulia – dragoste la prima vedere

[timed-content-client show=”00:10:500″]
IMG_0509
[/timed-content-client]
Chiar dacă soarele se joacă de câteva zile bune de-a v-ați ascunselea, nu puteam să continuu să stau cu privirea țintită spre geam urmărind dansul picăturilor de ploaie. Nu, e mult prea monoton pentru firea mea veșnic în căutare de nou. Cum în Bacău nu se întâmplă mai nimic zilele acestea, am decis să-mi iau o scurtă vacanță și să poposesc câteva zile la Alba Iulia. Aveam în gând de ceva timp să vizitez orașul și tocmai pentru că în această perioadă are loc Festivalul anual Dilema Veche, mi-am spus ,,Mimi, acesta e momentul!”

Întrucât orașul Alba Iulia este binecunoscut pentru valoarea istorică pe care a menținut-o de-a lungul timpurilor, am pornit spre prima capitală a Țărilor Române cu o nestăpânită curiozitate și un puternic entuziasm. Drumul a fost lung și anevoios, dar,  după ore bune de amorțeală, iată-mă ajunsă în inima celeilalte capitale. Inimă? Aproape, undeva pe la autogară. Să iau taxiul pentru ca să ajung la pensiune? Nuu, nici vorbă!! Am venit aici să vizitez, așa că nemaisimțind nici o urmă de oboseală și ignorând convoiul de bagaje care mă urmau,  mă avânt spre Cetate, căci acolo trebuia să poposesc pentru câteva zile. Continuă să citești Alba Iulia – dragoste la prima vedere