Vizita bătrânei doamne

vizita_batranei_doamne
„Vizita bătrânei doamne”, de Friedrich Dürrenmatt. Sursa: radioiasi.ro

Ne acoperă întunericul, lăsându-ne pătrunşi de răceala unei angoase. Scena devine portal către tabloul dezolant al unui orăşel german răpus de sărăcie, ce şade într-o umbră de uitare alături de locuitorii săi deznădăjuiţi. O mână de suflete secăuite, prinse în trupuri bolnăvicioase, ce zac sub povara lipsurilor, întregesc imaginea jalnică a gării din Gullen, unde toată lumea aşteaptă vizita bătrânei doamne Claire Zachanassian. Sub veşmintele şterse de un gri murdar, semn al omniprezentei suferinţe, se distinge cu greu ierarhia socială. Minţile agere ale celor din fruntea comunităţii zac bine acoperite sub chipuri îngălbenite de frământări, pe obrajii tuturor stând zidită adâncimea cruntă a crizei existenţiale. Aceste fiinţe subjugate de nenoroc sunt sustrase din amorţeala rutinei de o speranţă uriaşă, a cărei materializare le-ar zgudui existenţa, topind încleştarea durerilor atât de profund înrădăcinate în sufletul lor.

Continuă să citești Vizita bătrânei doamne

Teatrul românesc – Marca tradiției folclorice

Teatrul RomanescÎncă din vremuri de demult, românii au simțit nevoia de teatru pe tărâmurile noastre. Practicarea obiceiurilor și tradițiilor expuse în act teatral a început să ademenească în jurul ei mulți adepți încă din vremuri timpurii.

Deși teatrul românesc a apărut târziu (până în secolul al XIX-lea spectacolele de teatru erau sub formă de spectacole de divertisment, jucate în curțile boierești, sau sub formă de teatru folcloric) el a evoluat rapid și constant.

Manifestările teatrale erau menite să ilustreze tradiții consacrate, momente în viața omului, sau ciclul vieții și al morții care aveau loc în diverse împrejurări sau decoruri, precum cel al naturii, ori în case sau păduri, acestea fiind realizate totdeauna în fața unui public, căci ce spectacol este acela, fără public.  Continuă să citești Teatrul românesc – Marca tradiției folclorice