Auguste Comte – fondatorul pozitivismului

200px-Auguste_ComteIsidore Marie Auguste François Xavier Comte (n. 19 ianuarie 1798, Montpellier – d. 5 septembrie 1857, Paris), sociolog și filosof francez, este fondatorul pozitivismului, o mișcare filosofică și politică care s-a bucurat de o difuzie foarte largă în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, avansând domeniul științelor sociale dându-i numele de „sociologie”.

În timp ce a fost eclipsat de neopozitivism, Auguste Comte a luat decizia de a dezvolta filosofia matematicii, filozofia chimiei și a biologiei, devenind primul filosof al științei. În schimb, filosofia politică a sa este mai puțin cunoscută pentru ca diferă de filosofia clasică pe care am moștenit-o.

Continuă să citești Auguste Comte – fondatorul pozitivismului

Previziunile lui Marc Andreessen

Marc Andreessen este unul din copiii nebuni ai erei digitale, care, nu numai că a înţeles cum se va transforma viaţa oamenilor din cauza apariţiei computerelor şi reţelelor, dar a şi contribuit masiv la această schimbare. Coautor al browserului Mosaic, cofondator al Nescape Communications, al reţelei sociale Ning, trecut prin consiliile de administraţie ale companiilor din domeniu – Facebook, HP sau eBay  – ca să enumerăm doar câteva, Marc Andreessen este cunoscut şi pentru vorbele sale de duh, devenite adevărate aformisme ale erei digitale.

„Răspândirea computerelor şi a Internetului va împărţi locurile de muncă în două categorii:  cele în care oamenii vor spune caculatorului ce să facă şi cele în care computerul le spune oamenilor ce să facă”, a spus Andreessen şi nu a greşit deloc.” Peste zece sau 20 de ani, condusul maşinii va fi echivalentul moral al fumatului în preajma altor persoane, astăzi”, este citat Andreessen şi, având în vedere dezvoltarea tehnologică, e destul de greu ca această previziune să dea greş.

Se pare că şofatul e o mare problemă în SUA, din moment ce un alt aforism atribuit lui sună cam în felul următor: „Oamenii conduc atât de prost încât computerele nu trebuie să fie foarte performante pentru a conduce mai bine”.

„Televiziunea şi presa au funcţionat întotdeauna după aceleaşi seturi de reguli şi standarde tehnice. Dar Internetul este bazat pe software. Şi oricine poate scrie un nou software pe Internet care, câţiva ani mai târziu, va fi folosit de un miliard de oameni”.

„În următorii 10 ani, mă aştept ca cel puţin cinci miliarde de oameni din întreaga lume să deţină smartphone-uri, cu acces instantaneu la puterea deplină a Internetului, în fiecare moment” crede Marc Andreessen şi este posibil să fie foarte aproape de adevăr.

Care e legatura dintre reglementare şi spirit antreprenorial? „China este foarte antreprenorială, dar nu are nici o regulă. Europa are reglementări, dar nu şi spirit antreprenorial. Dacă veţi combina reglementările, spiritul antreprenorial şi o politică generală pro-business, obţineţi Apple”, este răspunsul lui Andreessen.

 Răzvan Bibire

Alain Colmerauer – de la lingvistică la programare logică

Alain Colmerauer (n.24 ianuaustraliearie 1941 în Carcassonne) este un informatician francez cunoscut ca și inventatorul limbajului de programare PROLOG.

După ce și-a obținut titlul de doctor la Universitatea din Grenoble, între anii 1967-1970 a fost asistent universitar la Universitatea din Montreal, unde a creat Q-Systems, unul dintre cele mai vechi formalisme linvistice care a ajutat în dezvoltarea prototipului de traducere automată TAUM-METEO.

Continuă să citești Alain Colmerauer – de la lingvistică la programare logică

Johann Strauss II – regele valsului

Johann_Strauss II
Johann Strauss II / Vezi sursa aici

Johann Strauss II, acest compozitor de un talent remarcabil și creativitate pentru voie bună. Regele valsului și compozitorul meu preferat, Johann Strauss mi-a liniștit spiritul de multe ori redându-mi voioșia de care am nevoie zilnic.

E terapie prin muzică! E vorba despre Valsul Dunării Albastre, Viață de artist, Vals imperial, Vocile primăverii, muzică care intră prin urechi și rămâne în suflet! Muzică care descuie inima și o lasă să zburde liberă printr-o sală de bal, valsând într-una până la epuizare.

E sufletul meu care plutește pe aripile ritmului suav și se leagănă în pași de muzică divină iar și iar. Trupul nu simte durere, căci sufletul e fericit, pentru câteva minute acolo, e pur și simplu fericit! La  sfârșit mulțumesc cu o reverență dlui Strauss care a pus  sclipire în sufletul meu și vreau să ies din sala de bal doar că…sunt în sufragerie, revenind la realitate cu bucurie în suflet.

Continuă să citești Johann Strauss II – regele valsului

About EduSoft

The EduSoft SRL (EduSoft Ltd) company was founded in 2002, and has been providing quality products and services, to the public ever since. Located in Bacau, Romania, EduSoft is a small family company, but it does all kinds of awesome services for the higher education community.

Dă-te din calea ta

Armstrong, când a făcut al doilea și ultimul său pas pe Lună și văzându-se atât de strâmtorat, înconjurat de… nimic (nici măcar aer suficient n-avea), înainte de a renunța în subconștient la un al treilea pas, creierul său a transmis către toate sistemele și organele o informație: vreau Acasă.

melc_snailȘi când Armstrong a ajuns pe Planetă, era acasă (cu minusculă). Nu neapărat pe fotoliul său moale pe care, amintindu-și pe lună, îl găsea deja poate nu îndeajuns de confortabil cum este, de exemplu, hamacul.

Dar, pentru că era pe Pământ, de-acum și Africa îi era casă. Pentru că avea ceea ce nu găsea pe lună. În acele momente, Africa era o civilizație, bogată, iar lipsa apei nu mai era băgată în seamă.

Când Armstrong aterizase în State, Luna încă nu se vedea pe cer (era afectată de primul ei vizitator ciudat, cu două picioare, doi ochi, două mâini și cu două jumătăți simetrice ca ea), iar Africa – dacă ridici în picioare distanța dintre America și Africa, e cu mult mai mică decât cea dintre America și satelitul natural, Luna. Chiar și așa, nici Africa nu se vedea. Armstrong avea în continuare doi ochi (spre mirarea Lunii), ambii pentru o Americă mare, globalizată, care găzduia cetățeni din toată lumea. La aeroport, poate că îi zâmbi vreunei fetișcane simpatice, mulatre, de 16 ani, pe care, acasă (iarăși acest cuvânt), o așteptau cinci copii.

Armstrong e acasă… Când Armstrong își luă bilet spre orașul său din SUA, când își puse centura de siguranță, când simți că avionul se desprinse de asfalt, își trimise, probabil, gândul acolo [Acasă]. Acesta [gândul] ajunse fără combustibil, pilot, fără de bagaj.

Continuă să citești Dă-te din calea ta