Cascada Buciaș și cascada Fata Moartă, două din frumusețile ascunse ale României

Buciaș este o cascadă din ţară mai puţin cunoscută de către turişti. Cascada se găseşte în Rezervaţia Naturală Buciaș din judeţul Bacău. Căderea de apă se află mai sus de Mănăstirea Caşin, mănăstire ctitorită la jumătatea secolului al XVII-lea. Lăcaşul de cult se află la aproximativ 25 de kilometri de Oneşti.

Cascada are o înălţime de aproximativ 15 metri şi este cea mai mare cădere naturală de apă din judeţul Bacău. Aceasta este formată de Râul Buciaș înainte de a se vărsa în Râul Caşin şi de a forma Cheile Cașinului. Turiştii care ajung în zonă trebuie să ştie că localnicii îi spun Cascadei Buciaș şi cascada Zimnicioara.

Cascada Buciaș FOTO onestiul.ro

La cascada Buciaș se ajunge din satul Scutaru, aflat pe DJ 115, la circa cinci kilometri de mănăstirea Caşin. Din satul Scutaru se urcă pe drumul forestier circa o oră până la cabana Buciaș. De aici şi până la cascada Buciaș mai este de mers încă jumătate de oră. În apropierea cascadei se află și o păstrăvărie cu un nume care iese din tipare: ”Înţărcătoarea”.

Crescătoria de păstrăvi o întâlnim la vărsarea pârâului Zboinea în Caşin. Tot în această zonă întâlnim şi un aşezământ monahal, Schitul Buciaș – schit de călugări având hramul Sfântului Gheorghe. Pe versanţii Măgurii Cașinului, vizitatorii pot admira capra neagră, specie protejată şi una dintre cele mai valoroase din fauna ţării noastre.

Povestea tristă a cascadei Fata Moartă

Pentru a ajunge la Cascada Fata Moartă, se pleacă din Onești, pe DJ 115, spre Mănăstirea Cașin și apoi, mai departe, spre satul Scutaru. În total, de la Onești până la Scutaru, sunt cam 15 kilometri, apoi încă patru pe un drum forestier bine întreținut.

Continuând deplasarea în amonte, după aproape doi kilometri, ajungem la o intersecție de la care, după alți 2,3 kilometri parcurși pe drumul din stânga, ajungem la Cascada Fata Moartă. În aceste locuri istoria se împletește cu legendele, câteva dintre acestea fiind amintite de Ioan Missir în volumul „Fata Moartă”.

Numele cascadei Fata Moartă este un emoționant jurnal de front, o tulburătoare cronică de război, o carte de notații și mărturisiri, scrise la persoana întâi, aparținând unui om care s-a aflat nemijlocit pe front, în linia întâi a câmpului de bătălie.

Cascada Fata Moartă FOTO urbanbacau.ro

Fata Moartă, pentru cei care sunt de prin părțile locului, este o legendă tristă, dar adevărată. Pe muntele Fata Moartă şi-a dat viaţa pentru ţară în toamna anului 1916, locotenentul Alexandru Florescu din Ploieşti. Trupele lui cuceriseră muntele ocupat de duşmani printr-o ofensivă teribilă, înaintând pieptiș de-a lungul coastei muntelui.

Când a fost încercuit de trupele inamice, a refuzat să se predea. A căzut doar după o crâncenă luptă la baionetă. Scrisoarea de înştiintare a morţii eroului a fost trimisă soţiei lui, Victoria. Locotenentul își doarme azi somnul de veci alături de alți 8.000 de viteji în cimitirul eroilor din Mănăstirea Cașin.

Pentru cei care au luat parte la luptele din preajma Cașinului, denumirea Fata Moartă a devenit simbolul unei și mai mari drame: “Pentru noi combatanții – spune Ioan Missir – este o dâră de sânge tânăr și curat; este locul unde trunchiurile copacilor, retezați de uraganul artileriei, poartă schije și gloanțe, unde fiecare brazdă e însemnată. Pentru cei rămași acasă, Fata Moartă este locul către care a zburat gândul reîntoarcerii celui drag plecat pe front, prefăcut în cimitir, unde soți, frați ori părinți au închis ochii pentru totdeauna”.

Mănăstirea cu două hramuri de la Luncani, un inedit lăcaș de cult romano-catolic construit de Ordinul Carmelitan

Mănăstirea carmelitană de la Luncani este un lăcaș de cult romano-catolic, fiind construită de către Ordinul Fraților Sfintei Fecioare Maria de pe Muntele Carmel, cunoscuți ca și Ordinul Carmelitan.

Provincia Italiană a Carmelitanilor, sub a cărei jurisdicție canonică se află mănăstirea, a fost cea care a sponsorizat construcția, primind donații de la credincioșii italieni care au dorit să participe la acest proiect.

 

Interiorul bisericii FOTO ofmconv.ro

Inaugurarea ei și sfințirea bisericii a fost făcută de către Preasfințitul Petru Gherghel, episcop de Iași, împreună cu Preasfințitul Aurel Percă, episcop auxiliar de Iași, pe 3 august 2002. De atunci a început să fie un punct de referință pentru credincioșii din dieceza de Iași, și în mod special din zona Bacău.

Credincioșii vin constant la slujbele religioase FOTO ziare.com

Biserica este destinată devoțiunii publice, în slujba credincioșilor catolici și nu numai. Este „un loc de reculegere, rugăciune şi pelerinaj, deschis tuturor celor de bunăvoinţă, pentru o Europă unită, un omagiu adus poporului român pentru mărturia eroică a credinţei sale creştineşti atât în trecut cât şi în prezent. Pentru pacea generală, libertatea, adevărul, dreptatea, speranţa şi întelegerea între oameni”, scrie pe placa de marmură care se află la intrarea în mănăstire.

Loc de pelerinaj pentru credincioși

Mănăstirea se află la 15 kilometri de oraşul Bacău, fiind amplasată la poalele unei păduri din satul Luncani, comuna Mărgineni. Se întinde pe o suprafaţă de 11.654 metri pătrați şi este compusă din mai multe clădiri; Biserica, Casa comunității şi două case pentru cazare compuse din 41 de camere cu 73 de paturi, 3 săli de întălnire și o sală de mese, pentru pelerini și grupurile organizate care vin special pentru zile de reculegere și formare.

Sute de credincioși participă la evenimentele religioase orgaizate la mănăstire www.desteptarea.ro

Construcţia a fost realizată din ofertele membrilor Familiei Carmelitane din Italia pentru a marca cei două mii de ani de la venirea lui Cristos, semn de comuniune pentru o Europă unită în credinţă.

Studenți veniți pentru exercițiu spiritual la Luncani FOTO ofmconv.ro

Mănăstirea este deschisă zilnic de dimineață și până seara și primește pe oricine dorește să se roage. Centrul de spiritualitate primește grupurile de persoane organizate, pentru zile de rugăciune sau formare, dar organizează, în colaborare cu laicii carmelitani, și zile de reculegere pentru credincioși, părinți, tineri și alte categorii de credincioși.

Cazanele Dunării, una dintre cele mai spectaculoase zone din Europa. Frumusețea peisajelor este răpitoare

Fluviul Dunărea este mărginit de pereți verticali, stâncoși în zona Cazanelor, adâncimile maxime fiind de circa 75 de metri. În sectorul Cazanelor, viteza de scurgere a apei depășește 5 metri/secundă. Cazanele Mari au o lungime de aproximativ 4 kilometri, încadrându-se între masivele Ciucarul Mare (pe teritoriul României) și Veliki Strbac (Serbia).

La baza peretelui de calcar ce flanchează această porțiune a Cazanelor Mari există două cavități: peșterile Gura Ponicovei și Veterani. Cazanele Mici se întind pe o lungime de aproximativ 3 kilometri, fiind poziționate între masivele Ciucarul Mic (România) și Mali Strbac (Serbia).

Chipul lui Decebal, mai înalt de trei ori decât Colosul din Rodos

Cazanele Dunării și masivele Ciucarul Mare  și Ciucarul Mic fac parte din Parcul Natural Porțile de Fier. Aproape de golful Mraconia, între localitățile Elsenița și Dubova, la circa 18 kilometri de Orșova, se poate observa, săpat în stâncă, chipul lui Decebal, statuia având dimensiunile de 55 metri-înălțime și 25 de metri-lățime.

FOTO blog.travelminit.ro

Continuă să citești Cazanele Dunării, una dintre cele mai spectaculoase zone din Europa. Frumusețea peisajelor este răpitoare

Grădina Zmeilor, rezervaţia naturală geologică şi peisagistică unică în Europa

Grădina Zmeilor este comparată cu mult mai cunoscuta Meteora din Grecia și chiar dacă nu are dimensiunile impresionante ale acesteia, compensează prin legendele pe care localnicii le transmit prin viu grai de generații. Și-a dobândit numele Grădina Zmeilor în 1970, până atunci fiind numită Dumbrava, pentru că era o zonă împădurită, sau Chieturi, pentru că acolo se încheia pădurea.

Rezervația naturală geologică şi peisagistică este situată la marginea localităţii Gâlgău Almaşului, din comuna sălăjeană Bălan şi este un ansamblu neregulat de stânci, formate aici prin desprinderea unor blocuri sau compartimente de gresii din dealul Închieturi. Vântul şi ploaia, îngheţul iernii şi binevenitul dezgheţ al primăverii au format, apoi, cele mai bizare forme: coloane, metereze, poduri, ciuperci, unele având înălțimi de peste 10-12 metri.

FOTO cartitaplimbareata.ro

Continuă să citești Grădina Zmeilor, rezervaţia naturală geologică şi peisagistică unică în Europa

Șirnea, satul de poveste unde localnicii măsoară laptele

Satul Șirnea este unul dintre cele mai frumoase și trainice obiective turistice pe care România le are în prezent. Se află la 44 de kilometri de Brașov și 47  de kilometri de Câmpulung. Dacă doriți să ajungeți în zonă, o puteți lua pe DN73 Câmpulung-Brașov, prin satul Ciocanu si apoi prin Cheile Dâmboviței.

Drumul este plin de serpentine și treptat vi se va înfățișa în fața ochilor o priveliște de o frumusețe rară, iar liniștea din jur va completa atmosfera de basm, făcându-vă să vă simțiți ca într-o altă lume.

FOTO ideipentruvacanta.ro

Continuă să citești Șirnea, satul de poveste unde localnicii măsoară laptele

Istoria zbuciumată a tezaurului BNR de 242 de tone de aur ascuns de ruși și nemți în peștera Tismana

Pe 26 iulie 2016, Banca Naţională a României (BNR) a inaugurat Muzeul Tezaurului de la Tismana, unic în Europa, unde publicul poate viziona cele mai relevante momente din perioada 1944-1947.

În luna septembrie 1944, România era ocupată de Armata Roșie, iar Consiliul General al BNR  a luat decizia de a muta Tezaurul în peştera din apropierea mănăstirii Tismana. Funcționarii BNR au depus aurul în grotă, unde a fost păstrat până în februarie 1947, când trei garnituri ale CFR au transportat întreg Tezaurul la Bucureşti, potrivit celor scrise de Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, în volumul “Odiseea aurului BNR – Tismana 1944-1947”.

Povestea salvării tezaurului național  a devenit cunoscută abia după 50 de ani, când secretarul general al BNR, Cristian Păunescu, împreună cu directorul sucursalei Gorj a Băncii Centrale, Gheorghe Birău, şi cu istoricul Marian Ştefan, au reconstituit evenimentele din acea perioadă cu ajutorul documentelor păstrate în arhiva BNR.

Acțiunea  a fost cunoscută sub numele de „Operaţiunea Neptun” sau „Tismana” și a avut loc în 1944. Banca Naţională, în colaborare cu Guvernul, Armata, CFR şi Mitropolia Olteniei, a organizat transportul în secret a celor 242 de tone de aur din tezaurul BNR, împreună cu trei tone de aur din tezaurul Poloniei, aflat în tranzit prin România. Întreaga cantitate de aur a fost  depozitată până în 1947 în peştera din apropierea mănăstirii Tismana.

Nemții erau încă în țară, iar rușii se apropiau de granița de răsărit

Decizia autorităților române a fost motivată de faptul că, în 1944, armata germană se afla încă în România, iar Armata Roșie se apropia de granița de răsărit. Pentru că exista pericolul ca tezaurul să fie furat, guvernatorul de atunci, Constantin Angelescu  a obţinut acordul de a construi un  așa numit „tezaur de siguranţă“ la mănăstirea Tismana.

Continuă să citești Istoria zbuciumată a tezaurului BNR de 242 de tone de aur ascuns de ruși și nemți în peștera Tismana

Tronul Străbunilor, megalitul cu o vechime de peste 32 de milioane de ani, ale cărui mistere au rămas nedeslușite până astăzi

Puțini români au auzit de Tronul Străbunilor, un megalit din Țara Hațegului învăluit în mister, și doar câțiva localnici și împătimiți de drumeții și arheologie îi cunosc locația. Primul care a efectuat studii topografice în zonă a fost colonelul Constantin Zagoriţ, un cunoscut topograf.

În cărțile sale scrise în perioada 1928-1937, acesta a venit chiar cu ipoteza că fosta capitală a Daciei ar fost localizată în vecinătatea Tronului Străbunilor, ideea fiind susținută ulterior și de scriitorul hunedorean Gligor Haşa.

Megalitul este cunoscut și ca Tronul lui Dumnezeu și datorită fenomenelor stranii care se petrec în apropierea acestuia. Colonelul Constantin Zagoriţ a susținut că în timp ce cartografia zona, a simțit cum corpul îi devine mai ușor și că nu a obosit deloc în timpul activităților pe care le-a efectuat. Mai multe persoane care au trecut prin zona Tronului Străbunilor susțin că afecțiunile reumatice de care sufereau s-au ameleriorat semnificativ, însă până acum nu s-au efectuat studii științifice care să le confirme spusele.

Ioan Romeo Mânzală (63 de ani), profesor la Universitatea din Cluj, doctor inginer, expert în construcţii hidroenergetice, inventator şi autor a numeroase studii de specialitate, a făcut parte din echipa de experţi care a analizat megalitul începând cu anul 2016, făcând lumină asupra compoziției acestuia.

Emite o cantitate imensă de energie

Tronul lui Dumnezeu este compus din roci magmatice, roci metamorfice şi gnais, iar vechimea acestuia a fost estimată între 32 şi 65 de milioane de ani prin datare cu carbon 14, la Universitatea Seghet din Ungaria, specializată pe minerologie şi petrologie.

Continuă să citești Tronul Străbunilor, megalitul cu o vechime de peste 32 de milioane de ani, ale cărui mistere au rămas nedeslușite până astăzi

Misterul Bermudelor – în sfârșit elucidat?

Triunghiul Bermudelor
Triunghiul Bermudelor / Vezi sursa aici

Navigatorul Cristofor Columb, în timpul călătoriilor sale s-a izbit de acest fenomen extrem de straniu. El a notat fiecare detaliu al incidentului, în jurnalul său de bord, și a realizat că, în acea zonă a Atlanticului, cunoscută mai târziu ca Triunghiul Bermudelor, se petreceau lucruri inexplicabile.

Pe când se afla pe nava sa, Santa Maria, busola a început brusc să se rotească haotic, timp în care apăruse și o lumină ciudată pe cer. Până în zilele noastre, navigatori și piloți de tot felul, au trecut prin lucruri și mai ciudate decât Columb, aceștia dispărând cu nave cu tot, ori alții care s-au volatilizat în aer, în avioanele lor.

Continuă să citești Misterul Bermudelor – în sfârșit elucidat?